Probioticele

Probioticele sunt bacterii vii care pot aduce un beneficiu gazdei. Bacteriile lactoacide si bifidobacteriile sunt cele mai comune tipuri de microbi folositi ca probiotice, dar pot fi utili si unii fungi sau bacili. (3)

Adesea probioticele sunt confundate cu prebioticele datorita similaritatii termenilor. Prebioticele sunt carbohidrati nondigerabili vegetali care stimuleaza cresterea sau activitatea bacteriilor in sistemul digestiv. Cind prebioticele si probioticele sunt combinate formeaza un simbiotic. Produsele alimentare fermentate, cum este iaurtul sau kefirul sunt considerate simbiotice deoarece contin bacterii vii si mediul necesar supravietuirii acestora. (2)

Probioticele sunt adesea consumate ca parte a alimentelor fermentate la care s-au adaugat culturi vii active, cum este cazul iaurtului din lapte, iaurtului din soia si a suplimentelor alimentare. Probioticele sunt eliberate si prin transplantul fecal, in care un scaun de la un donor sanatos este introdus ca un supozitor unui pacient bolnav.

Probioticele pot afecta benefic gazda prin cresterea populatiei microbiene intestinale si inhibarea patogenilor. Studiile examineaza daca probioticele afecteaza mecanismele inflamatiei intestinale, diarea, infectiile urogenitale sau alergiile. Totusi, pina acum datele stiintifice ramin insuficiente pentru a dovedi o relatie cauza efect intre consumul de produse probiotice si un beneficiu al sanatatii. (1) (4)

La o persoana sub tratament antibiotic sunt distruse bacteriile benefice intestinale cit si cele patogene. O reducere a bacteriilor benefice poate duce la probleme digestive, cum este diarea, candidoza sau alte micoze interne sau externe corpului si infectii urinare. Posibilitatea ca probioticele sa rezolve astfel de probleme digestive este inca neclara si ramine sub studiu. (6)

Scurt istoric

Prima recunoastere a rolului pozitiv jucat de unele bacterii a fost facuta de un cercetator rus, premiat Nobel: Elie Metchnikoff. Acesta a sugerat ca este posibila modificarea florei intestinale si inlocuirea microbilor daunatori cu unii folositori. Acesta a propus si o ipoteza conform careia procesul de imbatrinire este accentuat de activitatea proteolitica a microbilor de putrefactie care produc substante toxice intestinale. Dupa atenta studiere a populatiilor din Bulgaria si Rusia a observat ca acestea au o durata de viata mai lunga asociat consumului de lapte acru. La scurt timp medicii din Paris au inceput sa prescrie lapte acru pacientilor lor. (4)

Mecanismele de actiune ale probioticelor

- produc substante antimicrobiene cum sunt acizii organici sau bacteriocinele
- regleaza raspunsul imun prin secretia de IgA fata de posibili patogeni
- scad raspunsul imun
- ajuta programarea precoce a sistemului imun pentru a reduce riscul de a dezvolta o alergie
- imbunatatesc functia barierei mucoase intestinale
- cresc stabilitatea sau promoveaza recuperarea microflorei comensale cind este perturbata
- moduleaza expresia genelor gazdei
- elibereaza proteine functionale (lactaza) sau enzime (naturale sau clonate)
- scad adeziunea patogenilor. (6)

Tulpinile bacteriene folosite

Culturile probiotice vii sunt disponibile in produsele alimentare fermentate si alimentele imbogatite, precum si in: tablete, capsule si pudre care contin bacterii in forma uscata.
Potentialele efecte asupra oamenilor in functie de tulpina bacteriana:
- Bacillus coagulans: poate ameliora durerea abdominala si balonarea, creste imunitatea antivirala.
- Bifidobacterium animalis: poate avea efect asupra sistemului gastrointestinal
- Bifidobacterium longum. subsp. Infantis: posibila ameliorare a durerii abdominale, balonarii, constipatiei
- Lactobacillus paracasei: poate reduce efectele adverse ale antibioterapiei
- Lactobacillus jonsonii: poate reduce gastrita si inflamatia indusa de H. Pylori
- Lactobacillus reuten Protectus: diminueaza plinsul in colica infantila, efectele adverse antibiotice, reduce diarea la copil, reducere numarul de zile bolnave la adulti
- Lactobacilus reuten Prodentis: diminueaza cazurile de gingivita si periodontita, reduce mirosul neplacut bucal, reduce factorii de risc pentru carii
- Saccharomyces boulardii: eficacitate in reducerea si tratamentul diareei antibiotice si acute
- amestec Lactobacillus acidophilus si Bifidobacterium bifidum: reduce bolile asociate C. Difficile
- amestec Lactobacillus acidophilus si Lactobacillus casei: reduce intoleranta la lactoza si stimularea imuna alergena, inhibitia L. monocytogenes, L. innocua, Escherichia coli, S. aureus, E. faecalis si faecium. (7)

Unele produse fermentate contin bacterii lactice similare:
- muraturile, pasta de fasole fermentata
- kefirul, laptele batut (naturale si fara adaugare de zaharuri, fructe, siropuri)
- sosul de soia, ceaiul fermentat Kombucha
- ciocolata neagra, microalgele sau algele albastre
- maslinele murate.

Iaurtul comercial este produs folosind culturi de lactobacili si bifidobacterii. Iaurturile sterilizate pentru a rezista mai mult pe rafturile magazinelor nu mai contin probiotice vii. Se recomanda consumul iaurturilor cu o data de valabilitate cit mai scurta, simple, fara adausuri de zaharuri. De preferat se asociaza probioticele cu prebiotice, pentru potentarea efectelor benefice. Iaurturile difera prin metoda de preparare (amestecarea laptelui crud dulce cu lapte fiert in diferite cantitati, lasarea la innacrit a laptelui dulce, adaugarea culturilor bacteriene cumparate sau fabricate in casa (stomac de capra, oaie) in lapte, etc. si denumire in functie de zona geografica. Totusi, iaurtul sau produsele acidulate derivate din lapte au aceleasi beneficii asupra sanatatii si aceleasi culturi bacteriene.

Dozele

Efectele produselor probiotice sunt dependente de doza. Nu exista o doza minima aplicabila toturor probioticelor, deoarece diferitele probiotice sunt eficiente la diverite doze. Unele produse sunt eficiente la 50 milioane de unitati formatoare de colonii (CFUs) /zi pina la peste 1 trilion de CFU/zi. Aceasta variatie mare a dozelor eficiente reflecta diferentele tulpinilor bacteriene, a manifestarilor clinice si probabil presupunerea cercetatorilor fata de nivelul suficient de CFU. De aceea este esential ca doza produsului sa fie bazata pe nivele care au fost testate in studii umane si dovedita a fi eficienta, mentionate in prospectul produselor. (5)

Factori care afecteaza viabilitatea probioticelor in alimente

Unii factori intrinseci sau extrinseci pot influenta supravietuirea probioticelor in alimente si trebuie considerate in toate stadiile prelucrarii alimentelor probiotice:
- starea fiziologica a probioticelor adaugate in alimente
- conditiile fizicochimice ale procesarii alimentelor
- conditiile fizice ale depozitarii produselor, cum este temperatura
- compozitia chimica a produsului, cum este: continutul de nutrienti, oxigen sau pH
- interactiunile cu alte componente ale produsului care pot fi inhibitorii sau protectoare. (1)

Afectiuni potential tratabile prin probiotice

Flora intestinala normala cuprinde aproape 100 de trilioane de microorganisme reprezentind peste 500 de specii diferite. Aceste microorganisme sau microflora nu determina probleme patologice gazdei in general, fiind de ajutor in digestia alimentelor si producerea de vitamine. Un rol important al microflorei este pastrarea echilibrului dintre microorganismele utile intestinului si cele patogene care pot coloniza intestinul dupa ce patrund in acesta odata cu alimentele. (6)

Diarea

Unele probiotice s-au dovedit utile in tratarea diferitelor gastroenterite. Acestea reduc durata bolii si frecventa scaunelor. Diarea asociata antibioticelor apare prin dezechilibrul microflorei colonice cauzat de antibiotice. Alterarile microflorei modifica metabolismul zaharurilor cu scaderea absorbtiei acizilor grasi cu lant scurt, rezultind o diaree osmotica. O alta consecinta care duce la diaree este suprapopularea cu patogeni cum este Clostridium difficile.
Probioticele pot reduce incidenta si severitatea diareei induse de antibiotice. Se folosesc formule care contin Lactobacillus rhamnosus care imbunatateste consistenta scaunului si creste raspunsul imun dupa vaccinare. Eficacitatea probioticelor este dependenta de tulpina bacteriana folosita si de dozaj. (3) (7)

Intoleranta la lactoza

Ingestia anumitor tulpini pot ajuta persoanele afectate de aceasta conditie, pentru a tolera mai multa lactoza decit de obicei.

Cancerul de colon

In studiile de laborator, unele tulpini de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus a demonstrat efecte antimutagene datorita capacitatii lor de a se lega de aminele heterociclice, care sunt substante carcinogene formate in carnea gatita. S-au observat mai putine cazuri de cancer de colon printre marii consumatori de produse fermentate alimentare, dar nu exista inca confirmarea efectului.

Colesterolul

Studiile pe animale au demonstrat eficacitatea probioticelor prin scaderea colesterolului seric, probabil prin metabolizarea bilei in intestin si astfel inhibarea reabsorbtiei ei. (4) (5)

Presiunea sangvina

Desi nu este un efect confirmat, unele studii arata ca un consum de lapte fermentat poate determina o modesta reducere a presiunii sangvine, efect legat posibil de peptidele inhibitoare ale enzimei convertoare a angiotensinei produse prin fermentatie.

Functia imuna si infectiile

Unele tulpini de probiotice pot afecta patogenii prin inhibitie competitiva pentru ocuparea intestinului, existind date care sugereaza ca ar imbunatati functia imuna prin: cresterea numarului de plasmocite producatoare de IgA, cresterea fagocitozei si a proportiei de limfocite T si Natural Killer. Studiile clinice au demonstrat ca probioticele pot diminua incidenta infectiilor respiratorii si a cariilor dentare la copii, ajuta in tratamentul diareei acute cu rotavirus la copii si a diareei calatorului la adulti. (7) (2)

Helicobacter pylori

Unele tulpini de probiotice pot afecta infectiile cu Helicobacter pylori care determina ulcer peptic la adulti, cind sunt folosite alaturi de medicamentele standard.

Inflamatia

Probioticele pot modula raspunsurile inflamatorii si de hipersensibilitate, observatie bazata pe reglarea functiei citokinelor. Studiile clinice arata ca pot preveni recurenta bolii inflamatorii intestinale la adulti si ameliora alergiile la lapte. Nu sunt eficiente in tratarea eczemei. Cum influenteaza probioticele sistemul imun ramine neclar, dar un potential mecanism in cercetare este raspunsul limfocitelor T la stimulii pro-inflamatorii. (5)

Suprapopularea bacteriana sub stres

Intr-un studiu efectuat pentru a observa efectele stresului asupra florei intestinale, sobolanii care au fost hraniti cu probiotice au avut mai putine bacterii patogene intestinale decit cei hraniti cu apa sterila.

Sindromul intestinului iritabil si colita

Studiile arata ameliorarea simptomelor sindromului intestinului iritabil la femei dupa administrarea de bifidobacterium infantis, Lactobacillus plantarum, Bifidobacterium animalis.

Enterocolita necrotizanta

Citeva studii clinice aduc date incurajatoare asupra beneficiilor probioticelor in aceasta afectiune. Probioticele reduc mortalitatea si riscul de a avea enterocolita necrotizanta la peste 50% dintre pacientii predispusi fata de grupul de control.

Producerea de vitamine

Unul dintre multiplele beneficii ale probioticelor este capacitatea de a sintetiza vitamine: vitamina K, B12 si acidul folic. (3)

Prevenirea cariilor dentare

Studiile au aratat scaderea incidentei cariilor dentare la copiii dintr-o gradinita, dupa administrarea de Lactobacillus pentru 7 luni de zile. Numarul de Streptococcus mutans a fost semnificativ mai mic in cavitatea orala.

Eliminarea patogenilor nazali

Intr-un studiu efectuat, consumul de lapte acru a dus la eliminarea patogenilor (Staphylococcus, Streptpcoccus pneumoniae si streptpcoci B-hemolitici) din cavitatea nazala. (6)

Probioticele pot fi utile si in mentinerea sanatatii tractului urogenital. La fel ca in tractul gastrointestinal si in vagin exista o microflora in care predomina tulpinile de Lactobacili. Mediul intravaginal este normal mult prea acid pentru supravietuirea alto microorganisme patogene. Acest echosistem poate fi dezechilibrat de diferiti factori dintre care cei mai frecventi sunt antibioticele, spermicidele si anticonceptionalele. Terapia probiotica reface echilibrul microflorei si este de ajutor in ameliorarea sau vindecarea unor probleme feminine comune: vaginoza bacteriana, candidoza vaginala si infectiile urinare.
Terapiile cu iaurt sau ovule cu prebiotice introduse intravaginal sau iaurtul si capsulele cu prebiotice orale trateaza aceste probleme. (3) (1)

Efectele adverse

- consumul de probiotice de catre o persoana grav bolnava poate fi daunator
- pacientii cu pancreatita acuta nu trebuie sa consume probiotice
- administrarea probioticelor in primele 6 luni de viata poate sensibiliza alergic copilul
- exista cazuri de septicemie cu lactobacili aparute la pacientii cu sistem imun deficitar
- unele produse pot fi asociate cu balonarea, se vor evita alimentele care contin sulf (asparagus, salatele, conopida, fasolele)
- probioticele administrate oral pot fi distruse de conditiile acide ale stomacului, citeva tehnici de micro-incapsulare au rezolvat aceasta problema
- nu toti pacientii beneficiaza de pe urma administrarii probioticelor. (7) (1)

Probioticele sunt in general definite drept microorganisme care, cind sunt consumate, ofera un beneficiu sanatatii oamenilor. Lactobacillii, bifidobacteriile si lactococii sunt in general considerati siguri. Exista trei probleme teoretice asupra sigurantei probioticelor:

• - aparitia unor boli cum este bacteriemia sau endocardita
• - efectele toxice sau metabolice asupra tractului gstrointestinal
• - transferul rezistentei probioticelor asupra florei intestinale. (7)

Pentru a evita efectele adverse sau pierderea eficientei probioticelor se recomanda administrarea probioticelor pe stomacul gol si sa se astepte apoi 30 minute pina la consumul alimentelor. Asocierea probioticelor cu alimentele duce la o absorbtie mai dificila a acestora. De asemenea consumul alaturi de alimente duce la inactivarea unei parti din probiotice datorita actiunii acizilor gastrici. Nu se vor administra probioticele dupa masa din acelasi motiv, nu vor supravietui aciditatii gastrice. Daca se asociaza cu alimentele este bine ca acestea sa fie bogate in lipide. (7) (3)

Desi exista cazuri rare de bacteriemie sau fungemie datorate folosirii probioticelor, studiile epidemiologice nu arata o crestere in populatie a riscului. Exista multe studii clinice controlate asupra folosirii probioticelor, care le demonstreaza siguranta. (3)