Prospect FURORESE, sol. inj.

Substanța activă: furosemidum

Producator: Hexal Pharma

Clasa ATC: [C03CA]: sistem cardiovascular >> diuretice >> diuretice puternice (de ansa) >> sulfonamide

Indicații FURORESE, sol. inj.:

Furorese 40 injekt se utilizeaza in cazul in care prin administrare orala de furosemid nu se obtine o excretie renala corespunzatoare (diureza): in cazul acumularilor de fluide in tesuturi (edeme) asociate afectiunilor cardiace si hepatice; edeme datorate afectiunilor renale (in sindromul nefrotic este primordiala terapia bolii de baza); insuficienta cardiaca acuta, in special cu edem pulmonar: utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice; insuficienta cardiaca cronica; utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice; oligurie datorata complicatiilor din timpul sarcinii (gestoze), daca este cazul, cu inlaturarea deficitului de volum hidric (edemul si/sau hipertensiunea ca atare nu constituie domenii de indicatie); adjuvant in edemele cerebrale; adjuvant in edeme asociate arsurilor; puseu hipertensiv concomitent cu alte masuri terapeutice; adjuvant pentru fortarea producerii diurezei in intoxicatii; oligurie in cazurile cu insuficienta renala terminala, in special la bolnavii dializati (efectele diurezei crescute trebuie verificate prin teste separate pentru fiecare pacient); profilaxia blocajului renal acut (ex. aparitia sau posibilitatea declansarii unei stari de soc dupa echilibrarea balantei hidrice chiar si in combinatie cu alte medicamente); "testul furosemid" in blocaj renal acut (in cazul obtinerii efectului terapeutic scontat se poate continua tratamentul cu furosemid); criza de hipercalcemie.

Contraindicații:

Furorese 40 inject nu poate fi utilizat in: insuficienta renala cu anurie; insuficienta hepatica cu coma si precoma hepatica; deficiente grave de potasiu (hipopotasemie grava); deficiente grave de sodiu (hiposodemie grava); volum sanguin de circulatie redus (hipovolemie); hipersensibilitate fata de furosemid sau sulfonamide; pacienti cu functie renala normala sau micsorata, cu valori ale filtrarii glomerulare mai mari de 20 ml/minut.
Furorese 40 injekt poate fi utilizat in conditii foarte precise si cu deosebita atentie, in afectiunile de mai jos. De aceea va rugam sa va consultati cu medicul d-voastra. Acest lucru este valabil chiar daca in situatii similare ati utilizat acest medicament. Furorese 40 injekt poate fi administrat, cu o monitorizare riguroasa, in: hipotensiune severa; in Diabetes mellitus latent sau manifest (cu un control riguros al glicemiei); guta (control permanent al acidului uric in ser); obstructii ale cailor urinare (hipertrofia prostatei, hidronefroza, stenoza de ureter); sindrom nefrotic; ciroza hepatica asociata cu insuficienta renala; tulburari ale circulatiei cerebrale; boli coronariene; copii prematuri (pericol de dezvoltare a calculilor renali - nefrocalculoza/nefrolitiaza) control functional renal, sonografie renala). Indicatie: La prematuri cu sindrom respirator, tratamentul cu furosemid in primele saptamani de viata prezinta riscul persistentei Ductus arteriosus Botalli.

Administrare FURORESE, sol. inj.:

Daca medicul d-voastra nu va indica altfel, va recomandam schema de tratament de mai jos. Daca nu este altfel recomandat, se pot utiliza urmatoarele doze: In edeme datorate afectiunilor cardiace si hepatice: Doza initiala 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), iv. In cazuri deosebite la edeme greu de rezolvat, dozele vor fi repetate la intervale corespunzatoare pana la obtinerea diurezei. In edeme datorate afectiunilor renale: Doza initiala 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), iv. In edeme deosebit de grave, dificil de rezolvat, administrarea se repeta la intervale corespunzatoare pana la obtinerea diurezei. In sindromul nefrotic trebuie facut un dozaj atent datorita posibilitatii aparitiei efectelor secundare multiple. Insuficienta cardiaca acuta insotita, in special, de edem pulmonar: Utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice. Doza initiala 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), iv. Daca nu se realizeaza potentarea diurezei, se poate repeta dupa 30-60 minute, eventual se poate dubla doza. Insuficienta cardiaca cronica: Utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice. Doza initiala 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), pe zi. Oligurie datorita complicatiilor din timpul sarcinii: Indicatie severa! Un deficit de volum intravasal trebuie echilibrat inainte de utilizarea de Furorese 40 injekt. Dozajul poate fi intre 1-10 ml Furorese 40 injekt (corespunzator 10-100 mg furosemid)/zi. Edeme si/sau hipertensiune in gestoze nu constituie domenii de indicatie pentru "Furorese 40 injelt". Masuri adjuvante in cazul edemelor cerebrale: Doza zilnica si/sau unica este intre 4-10 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 40-100 mg furosemid). In cazuri izolate in afewctiuni renale, se poate administra pana la 25 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 250 mg furosemid). Masuri adjuvante in edeme datorate arsurilor: Doza zilnica si/sau unica este intre 4-10 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 40-100 mg furosemid). In cazuri izolate in afewctiuni renale, se poate administra pana la 25 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 250 mg furosemid). Inaintea administrarii de Furorese 40 injekt trebuie echilibrat deficitul volumului plasmatic (depletie de volum). Criza hipertensiva: 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), asociat cu alte masuri terapeutice. Masuri adjuvante in diureza fortata datorate intoxicatiilor: 2-10 ml Furorese 40 injekt/ora (corespunzator la 20-100 mg furosemid). Dozajul depinde de intensitatea diurezei necesare (controlul stadiului de hidratare si a electrolitilor din ser este necesar). Oligurie in insuficienta renala terminala: Se pot administra zilnic pana la 1000 mg furosemid, sub control al stadiului de hidratare si a electrolitilor din ser. La pacientii supusi dializei de lunga durata, trebuie verificat printr-un test de eliminare, daca furosemidul mareste diureza. Profilaxia blocajului renal acut: Se recomanda doze de 20-100 mg cu o echilibrare in prealabil, a deficitului hidric si a hiposodemiei. "Testul furosemid" in blocajul renal acut: Intre 10-20 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 100-200 mg furosemid). Aceasta doza poate fi repetata dupa 4-6 ore in cazul in care apare diureza sau se mentine. Criza hipercalcemica: Doza se va face individual in functie de gravitatea hipercalcemiei si raspunsul pacientului la furosemid. Utilizarea se recomanda in doze de 40-250 mg furosemid/ora. Dozarea la sugar si copii sub 15 ani: Daca nu este indicat altfel, utilizarea Furorese 40 injekt se va face numai in cazuri exceptionale sau situatii critice la sugari si copii sub 15 ani. Doza medie zilnica este de 0,5 mg furosemid kg corp. In cazuri exceptionale se poate ajunge pana la 2 mg/kg corp i.v. Administrarea i.v. a solutiei de Furorese 40 injekt trebuie sa se faca lent. Sa nu se depaseasca viterza de injectare de 0,4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 4 mg furosemid)/minut. Solutia injectabila nu se amesteca cu alte medicamente, in aceiasi seringa. Trebuie avut grija ca pH-ul solutiei de injectat sa fie slab alcalin pana la neutru (sa nu fie sub 7). Solutiile acide nu trebuie utilizate, deoarece poate rezulta o precipitare a substantei active. Solutia de administrat (ex. solutie izotonica de clorura de sodiu) se poate utiliza timp de 24 ore. Administrarea parenterala de Furorese 40 injekt este bine sa fie urmata, imediat ce situatia o permite, de administrarea orala. Durata tratamentului o decide medicul curant. Aceasta este in functie de tipul si gravitatea afectiunii.

Compoziție FURORESE, sol. inj.:

Substanta activa: 1 fiola a 4 ml contine 42,66 mg furosemid sare de sodiu, ce corespunde la 40 mg furosemid. Alte ingrediente: clorura de sodiu, hidroxid de sodiu, apa "proinjectione".

Precauții:

In timpul terapiei de lunga durata cu Furorese 40 injekt trebuie dozati, la intervale regulate, electrolitii din ser (in special potasiu, sodiu si calciu), carbonatul acid, creatinina, ureea si acidul uric precum si glicemia. Pierderea in greutate datorita eliminarii masive de urina nu trebuie sa depaseasca 1 kg/zi, indiferent de cantitatea eliminata. La pacientii cu dereglari de mictiune (afectiuni prostatice) trebuie asigurat un flux liber de urina, deoarece o poliurie brusca poate duce la blocaj renal cu dilatarea vezicii urinare. In sindromul nefrotic, trebuie ales atent dozajul datorita pericolului aparitiei efectelor secundare exacerbate. Solutia injectabila nu se amesteca cu alte medicamente (cocktail) in aceiasi seringa. Trebuie avut grija ca pH-ul solutiei finale sa fie usor alcalin pana la neutru (valoarea pH sa nu fie mai mica de 7). Nu se utilizeaza solutiile acide deoarece poate aparea o precipitare a substantei active. Amestecul de injectat (de ex. solutie izotonica de clorura de sodiu) este utilizabil 24 h de la prepararea solutiei.
Sarcina si alaptare: Furorese 40 injekt se utilizeaza in timpul sarcinii numai sub indicatie deosebit de stricta. La mamele care alapteaza, la care este necesara terapia cu furosemid, trebuie avut in vedere ca furosemidul este eliminat in laptele matern si inhiba lactatia. In aceste cazuri este recomandat sa se intrerupa alaptarea.
Participarea la traficul rutier sau utilizarea masinii: Acest medicament poate modifica modul de reactie in traficul rutier si la utilizarea de masini chiar atunci cand se administreaza conform indicatiilor. Acest efect se accentueaza cand este asociat cu alcoolul.

Reacții adverse ale FURORESE, sol. inj.:

Reactii alergice: Ocazional pot aparea reactii alergice. Acestea se pot manifesta ca stari febrile, reactii cutanate (de ex. exanteme, purpura, eritem multiform, dermatita exfoliativa, foto-sensibilitate), inflamatii ale vaselor (vasculita), infectii renale (nefrita interstitiala), micsorarea numarului de trombocite (trombopenie), micsorarea numarului de leucocite (leucopenie), anemie prin distrugerea globulelor rosii (anemie hemolitica), mai rar deficit de formare medulara a globulelor rosii (anemie aplastica) sau prin diminuare avansata a numarului de leucocite cu tendinta spre infectii si simptome generale grave (agranulocitoza). Aparitia socului anafilactic este rara si nu s-a semnalat decatt dupa administrare i.v. Sange, coagularea sangelui: Diureza excesiva poate duce la o deshidratare ca urmare a micsorarii volumului de masa sanguina circulanta, cu colaps circular si hemoconcentrare. Cac efect al hemoconcentrarii, in special la persoanele in varsta, pot aparea tromboze. Continutul in electroliti: Deseori, ca urmare a eliminarii masive de apa si electrolisi, apar dereglari in continutul hidric si de electroliti. De aceea se recomanda dozarea periodica a electrolitilor in ser (in special potasiu, sodiu, calciu). Datorita pierderilor crescute de sodiu pe cale renala, terapia cu furosemid poate determina - in special la pacientii cu regim hipo-salin (clorura de sodiu) - o carenta a sodiului (hiposodemie) cu simptomele respective. Simptomele cele mai frecvent observate in carentele de sodiu se manifesta prin apatie, spasme musculare la nivelul gambelor, inapetenta, oboseala, somnolenta, stari de voma si confuzie. Un nivel scazut al potasiului (hipopotasemie) poate aparea ca rezultat al eliminarii masive de potasiu pe cale renala, in special la bolnavii cu restrictii la administrarea de potasiu si/sau pierderi extrarenale de potasiu (cum ar fi voma sau diaree cronica). Nivelul scazut al potasiului se manifesta frecvent prin urmatoarele simptome: neuromusculare (oboseala musculara, parestezii, paralizii), intestinale (voma, constipatie, acumulare intensa de gaze in tractul gastro-intestinal, meteorism), renale (excretie marita de urina - coliurie), cardiace (tulburari de foremare a impulsului si conductibilitatii lui), sete exagerata cu tendinta spre consum mare de lichide (polidipsie). Pierderile foarte mari de potasiu pot conduce la paralizie intestinala (ileus paralytic), sau la pierderea cunostintei pana la coma. Pierderea renala marita de calciu poate conduce la un insuficient nivel al calciului (hipocalcemie). In cazuri rare, aceasta poate determina o iritabilitate neuromusculara excesiva (tetanie). In eliminarile renale accentuate de magneziu, au fost observate in cazuri rare, tetanii sau tulburari de ritm cardiac, ca rezultat al unui nivel scazut de magneziu (hipomagneziemie). Sistemul circulator: In cazul excretiei excesive de urina (diureza), pot aparea tulburari circulatorii care se manifesta prin urmatoarele simptome: cefalee, ameteli, tulburari de vedere, uscaciune a gurii si sete, hipotensiune, tulburari circulatorii cu scaderea tensiunii la schimbarea pozitiei (dereglari ortostatice). Tract gastrointestinal: dereglarile gastrointestinale (de ex. greata, voma, diaree) sunt mai rare. Exista observatii izolate de aparitii de pancreatita acuta care este determinata de tratamentul indelungat cu furosemid (mai multe saptamani). Rinichi, tract urinar: La copii prematuri se poate dezvolta litiaza renala si/sau depunere de calciu in tesutul renal (nefrocalcinoza). La prematurii cu sindrom respirator, un tratament diuretic cu furosemid poate duce la marirea riscului unui Ductus arteriosus Botalli persistent. Simptomele unei insuficiente renale (de ex. hipertrofia de prostata, hidronefroza, stenoza de ureter) pot aparea sau se pot agrava. Urechi: In cazuri rare, datorita ototoxicitatii furosemidului, pot aparea dereglari reversibile ale auzului. Acest lucru este posibil datorita unei administrari prea rapide i.v., in special in cazul existentei unei insuficiente renale. Metabolism: Terapia cu furosemid este deseori insotita de o crestere a nivelului de acid uric in sange (hiperuricemie). Aceasta poate declansa crize de guta la pacientii cu predispozitie la aceasta boala. Situatii ce antreneaza o crestere a nivelului glucozei in sange (hiperglicemie apar frecvent in tratamentul cu furosemid. Aceasta poate determina o inrautatire a metabolismului glucozei la bolnavii diabetici (Diabetes melitus manifest). Uneori apar manifestari ale unui diabet inaparent (Diabetes melitus latent). In terapia cu furosemid pot aparea cresteri ale lipidelor (colesterol, trigliceride) in ser si se poate observa, de asemenea, o crestere temporara a substantelor urinodependente (creatinina, uree). Ca o consecinta a pierderilor de fluide si electroliti ce insotesc terapia cu furosemid, poate aparea o alcaloza metabolica, iar una deja existenta se poate inrautati. Daca observati aparitia de efecte adverse la tratamentul cu furosemid, va rugam sa informati doctorul pentru a putea hotara asupra gravitatii acestora si a masurilor terapeutice ce vor trebui luate. La primele manifestari ale unei hipersensibilitati, Furorese 40 injekt nu mai trebuie administrat.

Dacă ați descoperit inexactități în prospectul FURORESE, sol. inj. vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!