Prospect VEPESID, fiole

Substanța activă: etoposidum

Producator: Bristol-Myers Squibb

Clasa ATC: [L01CB]: antineoplazice si imunomodulatoare >> citostatice >> alcaloizi din plante si alte produse naturale >> derivati de podophillotoxina

Indicații VEPESID, fiole:

Utilitatea Vepesid a fost demonstrata in tratamentul urmatoarelor neoplasme: Tumori testiculare: in scheme terapeutice de prima linie, in asociere cu tratament chirurgical si/sau radioterapie adecvate. Tumori testiculare refractare: in terapie combinata cu alti agenti chimioterapici recunoscuti la pacientii care anterior au primit tratament adecvat chirurgical, chimio- si radioterapic. Tumori pulmonare anaplazice cu celule mici: in terapie combinata cu alti agenti chimioterapici. (Dovezi preliminare au aratat ca Vepesid poate fi de asemenea eficace in carcinomul pulmonar cu alte tipuri celulare). Boala Hodgkin: Limfoame maligne (non-hodgkiniene), in special varietatea histiocitara. Leucemia acuta non-limfocitara.

Contraindicații:

Vepesid este contraindicat la pacientii ce au prezentat o hipersensibilitate anterioara la etoposid sau orice alt component al preparatului.
Avertizari! Pacientii tratati cu etoposid trebuie supravegheati atent si frecvent pentru riscul de mielosupresie, atat in timpul tratamentului cat si dupa intreruperea acestuia. Cea mai semnificativa reactie adversa asociata tratamentului cu Vepesid este depresia medulara care limiteaza dozele administrate. De aceea, la inceputul terapiei si inaintea fiecarei doze ulterioare de Vepesid trebuie evaluati urmatorii parametri: numarul trombocitelor, al leucocitelor, formula leucocitara, hemoglobina. Un numar de trombocite sub 50000/mm sau de neutrofile sub 500/mm impun intreruperea terapiei pana la refacerea valorilor normale ale hemogramei. Medicul trebuie sa fie constient de posibilitatea aparitiei unei reactii anafilactice manifestata prin frisoane, febra, tahicardie, bronhospasm, dispnee si hipotensiune. Tratamentul este simptomatic. Administrarea Vepesid trebuie intrerupta imediat si urmata de administrarea de agenti presori, corticosteroizi, antihistaminice sau expansiune volemica conform deciziei medicului. Vepesid trebuie administrat numai in perfuzie lenta (de obicei pe o perioada de 30-60 minute), deoarece s-a observat aparitia hipotensiunii ca un posibil efect advers al injectarii in bolus.

Administrare VEPESID, fiole:

Nota: Recipientele si instrumentele din material plastic de tip acrilic sau ABS (un polimer compus din acrilonitril, butadiena si stiren) au prezentat crapaturi si scurgeri de solutie in contact cu solutia nediluata de Vepesid. Acest incident nu s-a produs cu solutia diluata de Vepesid. Doza uzuala de Vepesid este de 50-100 mg/m/zi, in zilele I-V sau 100 mg/m in zilele I, III si V, la intervale de 3-4 saptamani, in asociatie cu alte medicamente aprobate in afectiunea tratata. Dozele trebuie adaptate in functie de efectul mielotoxic al altor medicamente asociate sau de efectul radioterapiei sau chimioterapiei anterioare, care ar fi putut duce la compromiterea hematopoiezei. Precautii de administrare: S-au descris cazuri de hipotensiune la administrarea rapida a medicamentului si de aceea se recomanda ca administrarea solutiei de Vepesid sa se faca pe durata a 30-60 minute. In unele cazuri, pot fi necesare durate mai lungi ale perfuziei, in functie de toleranta pacientului. Vepesid nu va fi administrat in injectii intravenoase in bolus. Ca si in cazul altor compusi cu potential toxic, manipularea si prepararea solutiei de Vepesid trebuie facute cu deosebita atentie. Se pot produce reactii cutanate asociate expunerii accidentale la Vepesid. Se recomanda utilizarea manusilor. Daca solutia de Vepesid vine in contact cu pielea sau mucoasele, acestea trebuie spalate imediat cu apa si sapun. Nota: Pentru manipularea in conditii corespunzatoare a medicamentelor antineoplazice (inclusiv aruncarea cantitatilor neutilizate) trebuie respectata legislatia in vigoare. Prepararea solutiei pentru administrare intravenoasa: Inainte de administrare, Vepesid injectabil trebuie diluat in solutii sterile, fie de Glucoza 5%, fie de Clorura de sodiu 0,9% pentru a realiza o concentratie finala de 0,2-0,4 mg/ml. In solutiile mai concentrate se formeaza cristale la agitare timp de 5 minute si nu se vor administra. Vepesid diluat pana la 0,4 mg/ml si administrat printr-o linie de perfuzie conectata la o pompa peristaltica poate precipita in tubulatura. Inainte de administrare, medicamentele cu administrare parenterala trebuie controlate vizual pentru a observa prezenta impuritatilor si modificarile de culoare, ori de cate ori solutia si recipientul permit aceasta.

Acțiune:

Dupa administrare intravenoasa, distributia etoposidului este bifazica, cu un timp de injumatatire de 1,5 ore si un timp de injumatatire al fazei de eliminare care variaza intre 4 si 11 ore. Clearance-ul total este cuprins intre 33 si 48 ml/min, respectiv intre 16 si 36 ml/min/m si, la fel ca timpul de injumatatire al fazei de eliminare, este independent de doza la valori ale acesteia intre 100-600 mg/m. La aceleasi doze, aria de sub curba concentratiei plasmatice in timp (AUC) si valorile concentratiei maxime plasmatice (Cmax) cresc linear in functie de doza. Etoposidul nu se acumuleaza in plasma in cazul administrarii a 100 mg/m/zi timp de 4-6 zile. Volumul mediu de distributie la echilibru variaza intre 18-29 litri sau 7-17 l/m. Etoposidul penetreaza slab in lichidul cefalorahidian (LCR). Desi poate fi detectat in LCR si in tumorile intracerebrale, concentratiile realizate la aceste niveluri sunt mai mici decat in tumorile extracerebrale si in plasma. Concentratiile de etoposid sunt mai mari in tesutul pulmonar normal decat in metastazele pulmonare si sunt aceleasi in miometrul normal si respectiv tumora primara de miometru. In vitro, etoposidul se fixeaza in proportie ridicata (97%) de proteinele plasmatice umane. In concentratiile care se realizeaza in vivo, fenilbutazona, salicilatul de sodiu si acidul acetilsalicilic dizloca etoposidul legat de proteine. Dupa administrarea intravenoasa a 3H-etoposidului (70-290 mg/m) doza de radioactivitate regasita in urina este cuprinsa intre 42 si 67%, iar in materiile fecale, intre 0 si 16% din doza administrata. Din doza administrata intravenos, mai putin de 50% se regaseste in urina ca etoposid, valorile medii fiind cuprinse intre 8 si 35% in interval de 24 ore. La copii, se elimina in urina sub forma de etoposid nemodificat aproximativ 55% din doza in 24 de ore. Clearance-ul renal al etoposidului este in medie de 7-10 ml/min/m sau circa 35% din clearance-ul corporal total, pentru o doza cuprinsa intre 80 si 600 mg/m. La copii, se gaseste o relatie invers proportionala intre albuminemie si clearance-ul renal al etoposidului. Aceasta inseamna ca etoposidul este eliminat atat pe cale renala cat si extrarenal, prin metabolizare si secretie biliara. Nu se cunoaste influenta afectiunilor renale asupra clearance-ului plasmatic al etoposidului. Excretia biliara pare a fi o cale minora de eliminare a etoposidului. Maximum 6% din doza intravenoasa se regaseste in bila ca etoposid. Metabolizarea asigura majoritatea evacuarii extrarenale a etoposidului. Cea mai mare parte a epurarii extrarenale a etoposidului se realizeaza prin metabolizare. Principalul metabolit urinar al etoposidului la adulti si copii este 4’-demetil epipodofilic acid-9-(4,6-O-etiliden-b-D-glucopiranozid) hidroxiacidul, format prin deschiderea inelului lactonic. Acesta este prezent, de asemenea, in plasma umana probabil sub forma izomerului trans. La om, metabolitii glucurono- si sulfoconjugati ai etoposidului sunt eliminati urinar si reprezinta 5-22% din doza administrata. La adulti, clearance-ul total al etoposidului se coreleaza cu cel al creatininei, cu hipoalbuminemia si cu clearance-ul extrarenal. La adultii cu insuficienta hepatocelulara, clearance-ul total al etoposidului nu este scazut. La copii, concentratiile serice crescute de TGP se asociaza cu un clearance total redus al medicamentului. La copii, administrarea anterioara a cisplatinei poate determina scaderea clearance-ului total al etoposidului. Sunt necesare studii complementare pentru a stabili daca sunt necesare modificari ale dozelor la pacientii cu clearance scazut al etoposidului.

Precauții:

Generale: In toate cazurile in care se ia in considerare Vepesid in cadrul schemei terapeutice, medicul trebuie sa evalueze necesitatea si utilitatea medicamentului raportata la riscul aparitiei reactiilor adverse. Cele mai multe dintre aceste reactii adverse sunt reversibile in cazul detectarii lor precoce. Daca apar reactii severe, trebuie redusa doza de medicament sau intrerupt tratamentul si trebuie luate masuri imediate de corectie, in functie de indicatiile medicului. Reinceperea terapiei cu Vepesid necesita mare grija si se va realiza luand in considerare necesitatea continuarii tratamentului si cu atentie la eventuala recurenta a reactiei toxice. Carcinogeneza: Nu s-au efectuat teste de carcinogenitate pentru Vepesid pe animale de laborator. Dat fiind mecanismul lui de actiune, el trebuie considerat drept carcinogen la om. Incidenta leucemiei acute, precedata sau nu de o faza preleucemica, a fost descrisa rareori la bolnavii tratati cu Vepesid in asociere cu alte medicamente antineoplazice. Nu se cunosc nici riscul cumulativ, nici factorii predispozanti pentru aparitia secundara a leucemiei. A fost sugerat, fara a fi definit precis, un rol determinant al schemei terapeutice sau al dozei de etoposid cumulate. In cateva cazuri de leucemie secundara la pacienti tratati cu epipodofilotoxine, s-a observat o aberatie cromozomiala tip11q23. Aceasta anomalie a fost descrisa, de asemenea, si la pacienti cu leucemie secundara succesiva unor tratamente citostatice care nu au inclus epipodofilotoxine sau cu leucemie de novo. O alta caracteristica a leucemiei secundare aparute la pacientii tratati cu epipodofilotoxine pare sa fie, de asemenea, perioada de latenta scurta, cu un interval mediu de aparitie a leucemiei de aproximativ 32 luni. Mamele care alapteaza: Nu se stie daca acest medicament este eliminat in laptele matern. Deoarece multe medicamente sunt eliminate in laptele matern si datorita potentialului crescut de aparitie a unor reactii adverse serioase cauzate de Vepesid la sugari, trebuie sa se ia decizia fie de a intrerupe alaptarea, fie de a intrerupe administrarea medicamentului, in functie de importanta medicamentului pentru mama. Utilizarea la copii: Nu au fost stabilite siguranta si eficacitatea administrarii medicamentului la copii. Vepesid injectabil contine Polisorbat 80. La prematuri a fost semnalat un sindrom potential letal (insuficienta hepatica, renala, disfunctie respiratorie, trombocitopenie si ascita) asociat administrarii unui preparat de vitamina E continand polisorbat 80.

Sarcina: Vepesid administrat gravidelor poate dauna produsului de conceptie. S-a demonstrat ca Vepesid este teratogen la soarece si sobolan. Nu exista studii adecvate si bine controlate la femeile gravide. Daca acest medicament este utilizat in timpul sarcinii sau daca pacienta ramane insarcinata in timpul tratamentului cu acest medicament, ea trebuie avertizata asupra riscului potential pentru fat. Femeile aflate in perioada fertila trebuie avertizate sa evite sarcina. Vepesid a facut obiectul unui studiu de teratogenitate la sobolani SPF in doze de 0,13; 0,4; 1,2 si 3,6 mg/kg/zi administrate intravenos din ziua a 6-a pana in a 15-a a sarcinii. Vepesid a determinat reactii toxice dependente de doza asupra mamei si a embrionului si efecte teratogene la doze administrate intravenos mai mari sau egale cu 0,4 mg/kg/zi. Resorbtia embrionara a fost de 90 si 100% la cele mai mari doua doze. La 0,4 si 1,2 mg/kg, greutatea fetala a scazut si au aparut malformatiile fetale, incluzand malformatii majore ale scheletului, exencefalie, encefalocel si anoftalmie. La doza de 1,2 mg/kg s-a observat o mortalitate prenatala de 92%, iar 50% dintre embrionii implantati au fost malformati. O intarziere semnificativa a osificarii a fost observata chiar la cele mai mici doze testate, de 0,13 mg/kg. Un studiu efectuat pe soareci Swiss-Albino cu Vepesid in injectie intraperitoneala unica in doze de 1,0; 1,5 si 2,0 mg/kg in ziua a 6-a, a 7-a si a 8-a a sarcinii a relevat embriotoxicitate dependenta de doza, variate malformatii craniene, malformatii scheletice majore, o incidenta crescuta a mortii intrauterine si o medie scazuta a greutatii fetilor. Cresterea in greutate a femelei gestante nu a avut de suferit. Vepesid a indus aberatii cromozomiale de numar si structura in celulele embrionare murine.

Reacții adverse ale VEPESID, fiole:

In cele ce urmeaza, incidenta reactiilor adverse, exprimata in procente medii, este citata din studiile care au utilizat Vepesid in monoterapie. Hematologice: Cel mai adesea mielosupresia este aceea care limiteaza doza, cu atingerea numarului minim de granulocite la 7-14 zile si de trombocite la 9-16 zile de la administrare. In mod normal, refacerea maduvei osoase este completa in a 20-a zi si nu s-a constatat toxicitate cumulativa. Leucopenia si forma ei severa (mai putin de 1000 celule/mm) au fost observate la 60-91% si respectiv 7-17% dintre pacientii tratati cu Vepesid in monoterapie. Trombocitopenia si trombocitopenia severa (mai putin de 50 000 trombocite/mm) au fost observate in 28-41% si respectiv 4-20% din acelasi grup de pacienti. Aparitia leucemiei acute cu sau fara o faza preleucemica a fost descrisa la pacienti tratati cu Vepesid in asociatie cu alti agenti antineoplazici (a se vedea "Precautii"). Gastrointestinale: Greata si varsaturile constituie reactiile adverse gastrointestinale cele mai importante. Acestea au fost observate la 31-43% dintre pacientii tratati cu Vepesid intravenos. Ele pot fi controlate, de obicei, prin terapie cu antiemetice. Anorexia a fost intalnita la 10-13% dintre pacienti, iar stomatitele la 1-6% dintre pacientii tratati cu Vepesid intravenos. Pot aparea mucozita/esofagita de intensitate medie sau severa. Diareea a fost constatata la 1-13% din acesti pacienti. Alopecia:
Alopecia reversibila, care progreseaza uneori pana la calvitie, a fost observata pana la 66% dintre pacienti. Hipotensiunea: Hipotensiunea temporara secundara administrarii intravenoase rapide a fost descrisa la 1-2% dintre pacienti si nu s-a asociat cu efecte toxice cardiace sau modificari EKG. Nu a fost intalnita hipotensiunea tardiva. Pentru a preveni aceasta reactie adversa, se recomanda administrarea de Vepesid in perfuzie intravenoasa lenta, cu durata de 30-60 minute. Daca apare, hipotensiunea raspunde de obicei la intreruperea perfuziei si administrarea de lichide sau a altor mijloace de sustinere, dupa caz. La reluarea perfuziei, se va utiliza un ritm mai lent al acesteia. Reactii alergice: Reactii de tip anafilactic, caracterizate prin frisoane, febra, tahicardie, bronhospasm, dispnee si hipotensiune au fost remarcate la 0,7-2% dintre pacienti, in timpul sau imediat dupa administrarea de Vepesid. O incidenta mai ridicata a reactiilor de tip anafilactic s-a observat la copii care au primit perfuzii in concentratie mai mare decat cea recomandata. Rolul concentratiei solutiei sau al ritmului perfuziei in declansarea reactiei anafilactice este incert. Aceste reactii au raspuns prompt la intreruperea administrarii de Vepesid si in urma administrarii de agenti presori, corticosteroizi, antihistaminice sau expansiune volemica. Au fost descrise reactii acute urmate de deces, asociate cu bronhospasm. Au fost, de asemenea, raportate hipertensiune si eritem facial. Presiunea arteriala se normalizeaza de obicei intr-un interval de cateva ore de la incetarea perfuziei. Reactiile de tip anafilactic pot surveni chiar de la prima doza de Vepesid. A fost descrisa si apneea cu reluarea respiratiei la intreruperea perfuziei. Neuropatii: Utilizarea Vepesid a fost mentionata drept cauza a neuropatiei periferice la 0,7% dintre pacienti. Asocierea sulfatului de vincristina poate accentua aceasta neuropatie. Alte reactii adverse: Rareori s-au descris urmatoarele reactii: la nivelul sistemului nervos central (somnolenta si oboseala), hepato-toxicitate, senzatie de gust neplacut in gura, febra, eruptii cutanate, pigmentare, prurit, urticarie, dureri abdominale, constipatie, disfagie, amauroza corticala tranzitorie si un caz unic de reactivare a unei dermatite de iradiere. Uneori, in urma extravazarii, au aparut iritatia si infiltrarea tesuturilor moi; de obicei, nu se observa ulceratii.

Alte medicamente cu substanța activă etoposidum:

Medicamente cu indicații asemănătoare cu VEPESID, fiole(din aceeași clasă):

Dacă ați descoperit inexactități în prospectul VEPESID, fiole vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!