Prospect Valtropin, 5 mg/1,5 ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

Acest medicament a fost retras de pe piața din România.
Substanța activă: somatropinum
Clasa ATC: [H01AC]: preparate hormonale sistemice (exclusiv hormoni sexuali) >> hormoni hipofizari si hipotalamici >> hormoni ai hipofizei anterioare >> hormoni somatotropi si analogi
Produsul medicinal nu mai este autorizat.

Indicații Valtropin, 5 mg/1,5 ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă:

Copii şi adolescenţi
- Tratamentul pe termen lung la copii (cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani) şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani) cu deficit de creştere datorită secreţiei inadecvate de hormon de creştere endogen, normal.
- Tratamentul staturii mici la copii cu sindrom Turner, confirmat prin analiză cromozomială.
- Tratamentul întârzierii de creştere la copii la prepubertate, cu insuficienţă renală cronică.
Pacienţi adulţi
- Terapie de substituţie la adulţii cu deficit accentuat de hormon de creştere, cu debut în copilărie sau la vârsta adultă.
Pacienţii cu deficit grav de hormon de creştere la vârsta adultă sunt acei pacienţi cu patologie hipotalamo-hipofizară diagnosticată şi cu cel puţin un deficit suplimentar diagnosticat, al unui hormon hipofizar, cu excepţia prolactinei. La aceşti pacienţi trebuie efectuat un singur test dinamic pentru a diagnostica sau a exclude un deficit de hormon de creştere. La pacienţii cu deficit izolat de hormon de creştere cu debut în copilărie (fără semne de boală hipotalamo-hipofizară sau de iradiere craniană) trebuie recomandate două teste dinamice, cu excepţia pacienţilor care prezintă concentraţii reduse ale factorului de creştere de tip insulinic 1 (IGF-1) (rezultatele deviaţiei standard < 2 (SDS)), la care poate fi recomandat un singur test. Valorile limită (cut-off) ale testului dinamic trebuie să fie strict definite.

Contraindicații:

- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi (de exemplu metacrezol).
- Somatropina nu trebuie administrată când există orice dovadă a unei tumori active. Tumorile intracraniene trebuie să fie inactive şi tratamentul anti-tumoral trebuie terminat înainte de începerea terapiei cu hormon de creştere. Tratamentul trebuie întrerupt dacă există dovezi de creştere tumorală.
- Valtropin nu trebuie utilizat pentru stimularea creşterii la copii cu epifize închise.
- Pacienţi cu afecţiuni acute în stare critică datorită unor complicaţii secundare intervenţiei chirurgicale pe cord deschis sau chirurgiei abdominale, traumatismelor multiple prin accidente sau pacienţi cu insuficienţă respiratorie acută.

Administrare Valtropin, 5 mg/1,5 ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă:

Doze şi mod de administrare
Tratamentul cu Valtropin trebuie iniţiat şi monitorizat de către medici cu experienţă adecvată în diagnosticul şi tratamentul pacienţilor cu deficit de hormon de creştere.
Doze
Doza şi schema de administrare trebuie individualizate pentru fiecare pacient.
Doze la copii şi adolescenţi
Deficit de hormon de creştere la copii
Doza recomandată este de 0,025-0,035 mg/kg pe zi.
Copii cu sindrom Turner
Doza recomandată este de 0,045-0,050 mg/kg pe zi, sub formă de injecţii subcutanate.
Copii la prepubertate, cu insuficienţă renală cronică
Doza recomandată este de 0,045-0,050 mg/kg pe zi, sub formă de injecţii subcutanate.
Doza la pacienţi adulţi
Deficitul de hormon de creştere la adulţi
Doza iniţială recomandată este de 0,15-0,30 mg/zi, sub formă de injecţii subcutanate. La pacienţii vârstnici sau obezi poate fi necesară o doză iniţială mai mică.
Această doză trebuie crescută treptat, în funcţie de necesităţile individuale ale pacienţilor, pe baza evoluţiei clinice şi concentraţiilor serice de IGF-1. Doza zilnică totală nu trebuie să depăşească 1 mg. Concentraţiile IGF-1 trebuie menţinute sub limita superioară a intervalului de valori normale specifice vârstei.
Trebuie utilizată doza minimă eficace.
Doza de somatropină trebuie redusă în cazurile de edem persistent sau de parestezie severă, pentru evitarea dezvoltării sindromului de tunel carpian.
Experienţa tratamentului prelungit (peste 5 ani) cu somatropină la adulţi este limitată.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Experienţa tratamentului cu somatropină la pacienţi cu vârsta peste 60 ani este limitată. La pacienţii vârstnici poate fi necesară o doză iniţială mai mică. Dozele necesare pot să scadă pe măsura înaintării în vârstă.
Insuficienţă renală
Datele disponibile în prezent cu privire la insuficienţa renală sunt detaliate la pct. 4.4, însă nu se pot face recomandări privind dozele.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu disfuncţie hepatică severă a fost observată scăderea clearance-ului somatropinei. Semnificaţia clinică a acestei scăderi nu este cunoscută.
Mod de administrare
Valtropin se administrează prin injecţii subcutanate.
Locul injecţiei trebuie alternat pentru evitarea lipoatrofiei.

Compoziție Valtropin, 5 mg/1,5 ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă:

Un flacon cu pulbere conţine somatropină 5 mg (echivalent cu 15 UI).
După reconstituire cu 1,5 ml solvent, 1 ml conţine:
somatropină* 3,33 mg (echivalent cu 10 UI)
*produsă în celule de Saccharomyces cerevisiae prin tehnologia ADN-ului recombinant.

Lista excipienţilor
Pulbere:
Glicină
Manitol
Dihidrogenofosfat de sodiu anhidru
Fosfat disodic anhidru
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)
Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului).
Solvent:
Metacrezol
Apă pentru preparate injectabile

Precauții:

Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă recomandată.
Glanda hipofiză
Nu există date care să demonstreze că terapia de substituţie cu hormon de creştere influenţează rata recidivelor şi reluarea creşterii tumorilor intracraniene; cu toate acestea, practica clinică standard impune examene imagistice periodice ale hipofizei la pacienţii cu antecedente de patologie hipofizară. Înainte de instituirea tratamentului de substituţie cu hormon de creştere, se recomandă efectuarea unui examen imagistic iniţial la aceşti pacienţi.
Control tumoral
Dacă pacientul avusese o tumoră cerebrală, acesta trebuie reexaminat frecvent, pentru a se asigura faptul că tumora nu a recidivat.
La pacienţii care au supravieţuit cancerului în copilărie s-a raportat un risc crescut de apariţie a unui al doilea neoplasm (benign sau malign) în urma tratamentului cu somatropină. Tumorile intracraniene, în special, au constituit tipul cel mai frecvent al acestui al doilea neoplasm.
Hipertensiune intracraniană
În cazurile de cefalee severă sau recurentă, probleme vizuale, greaţă şi/sau vărsături se recomandă examenul fundului de ochi pentru evidenţierea edemului papilar. În cazul în care edemul papilar este confirmat, trebuie considerat un posibil diagnostic de hipertensiune intracraniană benignă şi, dacă se consideră necesar, tratamentul cu hormon de creştere trebuie întrerupt. În prezent, nu există date suficiente pentru orientarea deciziei clinice în cazul pacienţilor cu hipertensiune intracraniană vindecată. Dacă se reîncepe tratamentul cu hormon de creştere, monitorizarea atentă este necesară pentru evidenţierea simptomelor de hipertensiune intracraniană.
Sensibilitatea la insulină
Deoarece hormonul de creştere uman poate induce o stare de rezistenţă la insulină, pacienţii cărora li se administrează somatropină trebuie monitorizaţi pentru evidenţierea intoleranţei la glucoză.
Funcţia tiroidiană
Hormonul de creştere măreşte conversia extratiroidiană de T4 în T3 şi astfel, poate demasca formele incipiente de hipotiroidism. În consecinţă, monitorizarea funcţiei tiroidiene trebuie efectuată la toţi pacienţii. La pacienţii cu hipopituitarism, terapia standard de substituţie trebuie monitorizată cu atenţie când se administrează somatropină.
Fenomene de decolare epifizară a capului femural
Pacienţii cu tulburări endocrine, inclusiv cu deficit de hormon de creştere, pot să dezvolte mai frecvent, fenomene de decolare epifizară a capului femural. Orice copil care prezintă un debut de claudicaţie în timpul terapiei cu hormon de creştere trebuie evaluat atent.
Deficit de hormon de creştere după închiderea epifizelor.
Pacienţii cărora li s-a administrat hormon de creştere în timpul copilăriei până când s-a atins creşterea definitivă în înălţime, trebuie reexaminaţi pentru evaluarea deficitului de hormon de creştere după închiderea epifizelor, înainte de se iniţia tratamentul de substituţie la dozele recomandate pentru adulţi.
Tratamentul după terminarea creşterii la copii
La copii, tratamentul trebuie continuat pînă la terminarea creşterii. Se recomandă să nu se depăşească doza recomandată pentru evitarea riscurilor potenţiale de acromegalie, hiperglicemie şi glicozurie.
Sindrom Prader-Willi
Valtropin nu este indicat pentru tratamentul pacienţilor cu tulburări de creştere datorate sindromului Prader-Willi, cu excepţia cazului în care aceşti pacienţi prezintă, de asemenea, un diagnostic de deficit de hormon de creştere. S-au raportat cazuri de apnee în somn şi moarte subită după iniţierea tratamentului cu hormon de creştere la pacienţi cu sindrom Prader-Willi, care au prezentat unul sau mai mulţi dintre următorii factori de risc: obezitate severă, antecedente de obstrucţie a căilor respiratorii superioare, sindrom de apnee în somn sau infecţie respiratorie neidentificată.
Insuficienţă renală
Înainte de instituirea tratamentului cu somatropină pentru retard de creştere secundar insuficienţei renale cronice, copiii trebuie urmăriţi timp de un an în vederea confirmării tulburărilor de creştere.
Tratamentul de bază al insuficienţei renale (care include controlul acidozei, hiperparatiroidismului şi stării de nutriţie, timp de un an înaintea tratamentului de substituţie) trebuie stabilit şi menţinut pe întreaga perioadă a terapiei cu somatropină. Tratamentul cu somatropină trebuie oprit în momentul efectuării transplantului renal.
Doze în funcţie de sexul pacienţilor
Pentru atingerea obiectivului terapeutic, bărbaţii pot să necesite doze mai mici de hormon de creştere în comparaţie cu femeile. La femei, administrarea estrogenilor pe cale orală necesită creşterea dozei. În timp, se poate observa o sensibilitate mărită la hormonul de creştere (exprimată prin variaţiile de IGF-1 pentru fiecare doză de hormon de creştere), în special la bărbaţi. În consecinţă, doza corectă a hormonului de creştere trebuie controlată la fiecare 6 luni.
Sindrom Turner
Pacienţii cu sindrom Turner trebuie evaluaţi atent în scopul identificării otitei medii şi a altor tulburări la nivelul urechii, deoarece aceşti pacienţi prezintă un risc crescut de tulburări ale urechii şi auzului.
Pancreatita la copii
Copiii trataţi cu somatropină prezintă un risc crescut de apariţie a pancreatitei comparativ cu adulţii trataţi cu somatropină. Deşi este rară, pancreatita trebuie luată în considerare la copii trataţi cu somatropină la care apare durere abdominală.
Injectarea intramusculară accidentală
Hipoglicemia poate apare după injectarea intramusculară accidentală a somatropinei. Trebuie urmărită orice reacţie nedorită. Nu există recomandări speciale de tratament.
Sensibilitate la metacrezol
În cazul pacienţilor cu sensibilitate cunoscută la metacrezol, Valtropin nu trebuie reconstituit cu solventul furnizat. Dacă apare sensibilizarea la solventul furnizat, flacoanele trebuie reconstituite cu apă pentru preparate injectabile şi utilizate o singură dată.

Atenționări:

Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Valtropin nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reacții adverse ale Valtropin, 5 mg/1,5 ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă:

Rezumatul profilului de siguranţă
Reacţiile adverse cele mai frecvente sunt cele asociate locului de administrare, cele de natură endocrină, cefaleea, parestezia şi durerea şi tulburările articulare (artralgia) la adulţi.
În timpul studiilor clinice, 128 de copii (98 de copii cu deficit de hormon de creştere şi 30 cu sindrom Turner) au fost trataţi cu Valtropin. Profilul de siguranţă pentru Valtropin, observat în aceste studii clinice, a fost comparabil cu cel al medicamentului de referinţă utilizat în aceste studii şi cu alte medicamente care conţin somatropină.
Pe baza informaţiilor publicate, în timpul tratamentului cu somatropină s-au observat următoarele reacţii adverse şi frecvenţele lor:
Foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000), foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile), incluzând cazuri izolate
Rezumatul tabelar al reacţiilor adverse
Tumori benigne, maligne şi nespecificate (incluzând chisturi şi polipi)
Mai puţin frecvente: tumoră malignă, neoplasm
Tulburări hematologice şi limfatice
Mai puţin frecvente: anemie
Tulburări ale sistemului imunitar
Frecvente: sinteza de anticorpi
Cu frecvenţă necunoscută: un singur caz de hipersensibiliate acută, incluzând urticarie şi prurit
Tulburări endocrine
Frecvente: hipotiroidie
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Frecvente: reducerea toleranţei la glucoză
Frecvente: hiperglicemie uşoară (1% la copii; 1% - 10% la adulţi)
Mai puţin frecvente: hipoglicemie, hiperfosfatemie
Rare: diabet zaharat
Cu frecvenţă necunoscută: rezistenţă la insulină
Tulburări psihice
Mai puţin frecvente: tulburări de personalitate
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte frecvente: cefalee la adulţi
Foarte frecvente: parestezie la adulţi
Frecvente: hipertonie
Frecvente: insomnie la adulţi
Frecvente: sindrom de tunel carpian la adulţi
Mai puţin frecvente: sindrom de tunel carpian la copii
Mai puţin frecvente: nistagmus
Rare: neuropatie, creşterea tensiunii intracraniene
Rare: hipertensiune intracraniană benignă
Rare: parestezie la copii
Foarte rare: insomnie la copii
Tulburări oculare
Mai puţin frecvente: edem papilar, diplopie
Tulburări acustice şi vestibulare
Mai puţin frecvente: vertij
Tulburări cardiace
Frecvente: hipertensiune arterială la adulţi
Mai puţin frecvente: tahicardie
Rare: hipertensiune arterială la copii
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Frecvente: dispnee la adulţi
Frecvente: apnee de somn la adulţi
Tulburări gastro-intestinale
Mai puţin frecvente: vãrsãturi, durere abdominalã, flatulenţă, greaţă
Rare: diaree
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente: lipodistrofie, atrofie a pielii, dermatită exfoliativă, urticarie, hirsutism, hipertrofie cutanată
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Foarte frecvente: artralgie la adulţi
Frecvente: artralgie la copii
Frecvente: mialgie
Mai puţin frecvente: atrofie musculară, dureri osoase
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Mai puţin frecvente: incontinenţă urinară, hematurie, poliurie, urinare frecventă/polakiurie, urină anormală
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Mai puţin frecvente: secreţie genitală
Mai puţin frecvente: ginecomastie la adulţi
Foarte rare: ginecomastie la copii
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Foarte frecvente: edem, edem periferic la adulţi
Frecvente: edem, edem periferic la copii
Frecvente: reacţii la nivelul locului de injectare, astenie
Mai puţin frecvente: atrofie la nivelul locului de injectare, hemoragie la nivelul locului de injectare, acumularea substanţei la nivelul locului de injectare, hipertrofie, slăbiciune la copii
Investigaţii diagnostice
Rare: valori anormale ale probelor funcţionale renale
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Într-un studiu clinic cu Valtropin, 3% din copiii cu deficit de hormon de creştere au dezvoltat anticorpi la somatropină. Capacitatea de legare a acestor anticorpi a fost redusă şi nu s-au observat efecte asupra ratei creşterii. Testarea anticorpilor la somatropină trebuie efectuată la toţi pacienţii care nu răspund la tratament.
Prezenţa anticorpilor direcţionaţi contra proteinelor celulei gazdă (anti- S. Cerevisiae) a fost mai puţin frecventă la pacienţii cărora li s-a administrat Valtropin. Generarea acestor anticorpi cu capacitate de legare redusă nu pare să fie relevantă clinic. Spre deosebire de bacterii (E. coli), în cazul levurilor nu s-au descris efecte adjuvante capabile să modifice răspunsul imunologic.
Copii şi adolescenţi
În timpul tratamentului cu somatropină, edemul de intensitate redusă şi tranzitoriu s-a observat încă din fazele iniţiale ale terapiei.
Pacienţii adulţi
La pacienţii adulţi cu deficit de hormon de creştere cu debut la vârsta adultă, reacţiile adverse raportate de la începutul tratamentului au fost edem, durere musculară, durere şi tulburări articulare; aceste manifestări au avut caracter tranzitoriu.

Supradozajul:

În faza iniţială, supradozajul acut ar putea conduce la hipoglicemie urmată ulterior de hiperglicemie. Supradozajul pe termen lung poate să provoace apariţia semnelor şi simptomelor de acromegalie, similare efectelor cunoscute în cazul excesului de hormon de creştere uman. Tratamentul este simptomatic şi de susţinere. Nu există antidot pentru supradozajul cu somatropină. În cazul supradozajului se recomandă monitorizarea funcţiei tiroidiene.

Interacțiuni cu alte medicamente:

Tratamentul cu glucocorticoizi în exces va inhiba efectul stimulator al creşterii, indus de către hormonul de creştere uman. În consecinţă, la pacienţii cu deficit asociat de hormon adrenocorticotrop (ACTH) este necesară ajustarea precisă a dozei de substituţie cu glucocorticoizi, pentru evitarea efectului inhibitor asupra creşterii.
În cazul femeilor care urmează un tratament cu estrogeni pe cale orală, poate fi necesară o doză mai mare de somatropină pentru realizarea obiectivului terapeutic.
Pacienţii cu diabet zaharat care urmează tratament cu insulină trebuie monitorizaţi atent în timpul tratamentului cu somatropină. Ar putea fi necesară ajustarea dozei de insulină.
Datele unui studiu de interacţiune realizat la pacienţi adulţi cu deficit de hormon de creştere sugerează că administrarea de somatropină poate creşte clearance-ul substanţelor cunoscute a fi metabolizate de către izoenzimele citocromului P450. Clearance-ul compuşilor metabolizaţi de către izoenzima citocrom P450 3 A4 (de exemplu, steroizi sexuali, corticosteroizi, medicamente anticonvulsivante şi ciclosporină) poate fi crescut în mod special, ducând la niveluri plasmatice mai reduse ale acestor compuşi. Semnificaţia clinică a acestor efecte nu este cunoscută.

Administrarea de Valtropin, 5 mg/1,5 ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă în sarcină / alaptare:

Sarcina
Nu sunt disponibile date clinice cu privire la efectele expunerii la Valtropin în timpul sarcinii. Studiile la animale sunt insuficiente cu privire la efectele asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale. În consecinţă, Valtropin nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar.
Alăptarea
Nu s-au realizat studii clinice cu privire la administrarea Valtropin la femeile care alăptează. Nu se cunoaşte dacă somatropina se excretă în laptele uman. În consecinţă, se impune prudenţă când Valtropin este administrat la femeile care alăptează.
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date privind fertilitatea. Datele din studii efectuate la animale nu au evidenţiat efecte asupra parametrilor de fertilitate.

Prezentare ambalaj:

A se păstra la frigider (2°C- 8°C). A nu se congela.
În scopul transportării şi/sau utilizării în ambulator, medicamentul non-reconstituit poate fi păstrat la temperatura camerei (nu peste 25°C) pentru o singură perioadă de cel mult 4 săptămâni înainte de utilizare.
Data scoaterii din frigider şi noua dată de expirare trebuie notate pe cutie. La finalul noii date de expirare, medicamentul trebuie să fi fost utilizat sau eliminat.

Condiții de păstrare:

5 mg pulbere într-un flacon (sticlă de tip I) închis cu un dop (cauciuc butilic) şi un capac fără filet de tip „flip off” (aluminiu şi plastic).
1,5 ml solvent într-o seringă preumplută (sticlă de tip I) închisă cu un capac fără filet (cauciuc butilic acoperit cu FluroTec).
Ambalajul conţine 1 flacon şi o seringă preumplută.
Alte medicamente cu substanța activă somatropinum:
Medicamente cu indicații asemănătoare cu Valtropin, 5 mg/1,5 ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă(din aceeași clasă):
Dacă ați descoperit inexactități în prospectul Valtropin, 5 mg/1,5 ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!
Echipa ROmedic nu încurajează autotratamentul. Este foarte periculos să luați medicație fără indicația medicului. Nu există medicament "sigur", toate au efecte adverse, dintre care unele pot fi fatale. Prospectul medicamentului nu este suficient...există medicamente care pot fi nocive doar în anumite condiții, nespecificate pe prospect. ROmedic nu își asumă responsabilitatea asupra efectelor pe care acest site le are asupra vizitatorilor.