Prospect Epimil 25 mg, comprimate

Substanța activă: lamotriginum
Clasa ATC: [N03AX]: sistemul nervos >> antiepileptice >> antiepileptice >> alte antiepileptice
Grupa farmaceutică: alte antiepileptice

Indicații Epimil 25 mg, comprimate:

Adulti si copii cu varsta peste 12 ani:

Ca monoterapie in epilepsie:
- crize partiale
- crize generalizate

*Crize primare
*Crize secundare tonico-clonice

Monoterapia la copii cu varsta sub 12 ani nu este recomandata pana in momentul in care studiile controlate vor pune la dispozitie informatii suficiente pentru aceasta categorie de populatie.

Adulti si copii cu varsta peste 12 ani:

Ca adjuvant in tratamentul epilepsiei:
- crize partiale
- crize generalizate

*Crize partiale

Crize secundare tonico-clonice
- crize asociate cu sindromul Lennox-Gastaut

*Copii (cu varsta cuprinsa intre 2-12 ani):

Ca adjuvant in tratamentul epilepsiei:
- crize partiale
- crize primare generalizate
- crize asociate cu sindromul Lennox-Gastaut

Acest produs medicamentos va fi administrat numai la indicatia unui medic neurolog sau neurolog pediatru cu experienta in tratamentul epilepsiei sau va fi utilizat in cadrul sectiilor de neurologie si sectii similare.

Contraindicații:

Epimil este contraindicat la persoanele cu hipersensibilitate cunoscuta la lamotrigina sau la oricare dintre excipienti.

Alaptarea este contraindicata la pacientele aflate in tratament cu Epimil.

Administrare Epimil 25 mg, comprimate:

Daca doza calculata de lamotrigina (de exemplu, pentru pacientii cu insuficienta hepatica) nu corespunde unui comprimat intreg, doza administrata trebuie sa fie aceea corespunzatoare numarului cel mai mic din toate comprimatele. Pentru a stabili doza de intretinere, trebuie monitorizata greutatea corporala. Doza trebuie ajustata daca apar modificari ale greutatii.

Atunci cand sunt intrerupte medicamentele antiepileptice utilizate concomitent, pentru a obtine tratamentul in monoterapie cu lamotrigina, sau alte medicamente antiepileptice sunt adaugate regimului de tratament, trebuie luat in considerare efectul pe care acestea il pot avea asupra farmacocineticii diferitelor substante active, inclusiv asupra lamotriginei (vezi sectiunea 4.5).

Doza initiala si cresterile ulterioare ale dozei nu trebuie sa fie depasite pentru a minimaliza riscul aparitiei eruptiei cutanate tranzitorii.

Dozarea in monoterapie (vezi tabelul 1):

Adulti si copii cu varsta peste 12 ani:
Doza initiala recomandata de lamotrigina in monoterapie este de 25 mg lamotrigina o data pe zi timp de 2 saptamani, urmata de 50 mg lamotrigina o data pe zi timp de 2 saptamani. Apoi, doza trebuie crescuta cu un maximum de 50-100 mg lamotrigina la fiecare 1-2 saptamani pana cand este obtinut raspunsul optim. Doza obisnuita de intretinere recomandata este de 100-200 mg/zi administrata o data pe zi sau in 2 prize. Unii pacienti necesita 500 mg/zi de lamotrigina pentru a obtine raspunsul dorit.

Doza initiala si cresterea ulterioara a dozei nu trebuie depasita pentru a minimaliza riscul aparitiei eruptiei cutanate tranzitorii (vezi Avertizari si precautii speciale de utilizare).

Copii cu varsta intre 2-12 ani
Din studiile efectuate la copii, nu exista suficiente date disponibile care sa poata sta la baza recomandarilor de dozare pentru utilizarea in monoterapie la copii cu varsta sub 12 ani (vezi Indicatii terapeutice).

Dozajul in tratamentul adjuvant (vezi tabelul 1):

Adulti si copii cu varsta peste 12 ani:

Pacienti care utilizeaza valproat cu sau fara alte antiepileptice.
Doza initiala recomandata de lamotrigina este de 25 mg alternativ, o zi da o zi nu, pentru 2 saptamani, urmata de 25 mg lamotrigina o data pe zi timp de 2 saptamani. Apoi, doza trebuie crescuta cu un maximum de 25-50 mg la fiecare 1-2 saptamani pana cand este obtinut raspunsul optim. Doza obisnuita de intretinere este de 100-200 mg lamotrigina/zi administrata o data pe zi sau in 2 prize. Unii pacienti necesita 500 mg lamotrigina/zi pentru a obtine raspunsul dorit.

Pacienti care utilizeaza alte antiepileptice sau alte substante active care induc metabolismul lamotriginei, cu sau fara antiepileptice, exceptand valproatul.

Doza initiala recomandata de lamotrigina este de 50 mg o data pe zi pentru 2 saptamani, urmata de 100 mg lamotrigina/zi administrata in 2 prize timp de 2 saptamani. Apoi, doza trebuie crescuta cu un maximum de 100 mg la fiecare 1-2 saptamani pana cand raspunsul optim este atins. Doza obisnuita de intretinere recomandata este de 200-400 mg lamotrigina/zi administrata in 2 prize. Unii pacienti necesita 500-700 mg/zi de lamotrigina pentru a obtine raspunsul dorit.

Pacienti care utilizeaza oxcarbazepina, fara alte substante active care interfera cu metabolismul lamotriginei.

Doza initiala recomandata este de 25 mg lamotrigina o data pe zi timp de 2 saptamani, apoi 50 mg lamotrigina o data pe zi timp de 2 saptamani. Dupa aceea, doza trebuie crescuta cu un maximum de 50-100 mg la fiecare 1-2 saptamani pana cand raspunsul optim este obtinut. Doza obisnuita de intretinere recomandata este de 100-200 mg lamotrigina/zi administrata o data pe zi sau in 2 prize.

Copii cu varsta intre 2-12 ani

Pacienti care utilizeaza valproat cu sau fara alte antiepileptice.
Doza initiala recomandata de lamotrigina este de 0,15 mg/kg/zi administrata o data pe zi timp de 2 saptamani, urmata de 0,3 mg/kg/zi administrata o data pe zi timp de 2 saptamani. Apoi, doza trebuie crescuta cu un maxim de 0,3 mg/kg la fiecare 1-2 saptamani pana cand raspunsul optim este atins. Doza recomandata de intretinere este de 1-5 mg/kg/zi administrata o data pe zi sau in 2 prize. Doza maxima zilnica nu trebuie sa depaseasca 200 mg lamotrigina.

Pacienti care utilizeaza alte antiepileptice, sau alte substante active care induc metabolismul lamotriginei cu sau fara antiepileptice, exceptand valproatul.

Doza initiala recomandata de lamotrigina este de 0,6 mg/kg/zi administrata in 2 prize timp de 2 saptamani, urmata de 1,2 mg/kg/zi timp de 2 saptamani. Dupa aceea, doza trebuie crescuta cu un maxim de 1,2 mg/kg la fiecare 1-2 saptamani pana cand este obtinut raspunsul optim. Doza obisnuita de intretinere recomandata este de 5-15 mg/kg/zi administrate in 2 prize. Doza maxima zilnica nu trebuie sa depaseasca 400 mg.

Pentru siguranta mentinerii efectului terapeutic trebuie monitorizata greutatea copilului si revizuita doza in cazul in care apar modificari ale greutatii. Daca dozele calculate pentru copii, conform greutatii corporale, nu echivaleaza cu numarul comprimatelor, doza care va fi administrata este aceea egala cu numarul cel mai mic al totalitatii comprimatelor.

E posibil ca pacientii in varsta de 2-6 ani sa necesite o doza de intretinere mai mare decat cele recomandate sau la limita superioara a plajei de valori a dozei recomandate.

Tabelul 1:

Cresterea recomandata a dozei de lamotrigina pentru tratamentul epilepsiei la adulti si copii cu varsta peste 12 ani (doza totala zilnica in mg/zi) si copii cu varsta intre 2-12 ani (doza totala zilnica in mg/kg /zi)

Regimul de tratament

Saptamana 1+2

Saptamana 3+4

Doza de intretinere

Monoterapie

Adulti si copii cu varsta peste 12 ani
25 mg (o data pe zi)
50 mg (o data pe zi)
100-200 mg (o data pe zi sau in 2 prize)

pentru a atinge doza de intretinere, doza zilnica trebuie sa fie crescuta cu un maxim de 50-100 mg la fiecare 1-2 saptamani

Copii cu varsta intre 2-12 ani


Nu se recomanda
Ca adjuvant la tratamentul cu valproat cu sau fara alte medicamente antiepileptice

Adulti si copii cu varsta peste 12 ani

12,5 mg (25 mg la fiecare 2 zile)
25 mg (o data pe zi)
100-200 mg (o data pe zi sau in 2 prize)

pentru a atinge doza de intretinere doza zilnica trebuie sa fie crescuta cu un maxim de 25-50 mg la fiecare 1-2 saptamani

Copii cu varsta intre 2-12 ani
0,15 mg/kg* (o data pe zi)
0,3 mg/kg (o data pe zi)

Cresteri de 0,3 mg/kg la fiecare 1-2 saptamani pentru a atinge o doza de intretinere de 1-5 mg/kg (o data pe zi sau in 2 prize)

Ca adjuvant la tratament cu medicamente antiepileptice inductoare de enzime** cu sau fara alte medicamente antiepileptice (fara valproat)

Adulti si copii cu varsta peste 12 ani
50 mg (o data pe zi)
100 mg (in 2 prize)
200-400 mg (in 2 prize)

pentru a atinge doza de intretinere, doza zilnica trebuie crescuta cu un maxim de 100 mg la fiecare 1-2 saptamani

Copii cu varsta intre 2-12 ani
0,6 mg/kg (in 2 prize)
1,2 mg/kg (in 2 prize)

Cresteri de 1,2 mg/kg la fiecare 1-2 saptamani pentru a atinge o doza de intretinere de 5-15 mg/kg (in 2 prize)

Ca adjuvant la tratamentul cu oxcarbazepina fara alti inductori sau inhibitori de enzime

Adulti si copii cu varsta peste 12 ani
25 mg (o data pe zi)
50 mg (o data pe zi)
100-200 mg (o data pe zi sau in 2 prize)
pentru a atinge doza de intretinere, doza zilnica trebuie crescuta cu cresteri de maximum 50-100 mg la fiecare 1-2 saptamani

Copii cu varsta intre 2-12 ani

Date insuficiente, de aceea nu este recomandat

**Nota: daca doza zilnica calculata este de 1-2 mg, atunci 2 mg de lamotrigina pot fi administrate alternativ o zi da , o zi nu, in primele 2 saptamani. Daca doza calculata este mai mica de 1 mg, atunci lamotrigina nu trebuie administrata.

**De exemplu: fenitoina, carbamazepina, fenobarbital, primidona sau alti inductori enzimatici

Nota: La pacientii care utilizeaza medicamente antiepileptice la care interactiunea farmacocinetica cu lamotrigina nu este inca cunoscuta, trebuie utilizata cresterea dozei dupa cum se recomanda pentru lamotrigina administrata concomitent cu valproat, dupa care doza trebuie crescuta pana cand raspunsul optim este obtinut.

Grupe speciale de pacienti

Copii cu varsta sub 2 ani

Acest medicament nu este recomandat la copii cu varsta mai mica de 2 ani.

Pacienti varstnici (cu varsta peste 65 ani)
Pacientii varstnici nu necesita adjustari ale orarului de dozare recomandat. Farmacocinetica Epimil la acest grup de varsta nu difera semnificativ de cea a populatiei adulte. Totusi, Epimil trebuie utilizat cu precautie la aceasta categorie de populatie.

Pacienti cu functie hepatica alterata
Initial, dozele de intretinere si cresterile dozelor trebuie sa fie reduse in general cu aproximativ 50% la pacientii cu insuficienta hepatica moderata (Child-Pugh grad B) si cu 75% la pacientii cu insuficienta hepatica severa (Child-Pugh grad C). Cresterile dozei si dozele de intretinere trebuie ajustate corespunzator raspunsului clinic. In functie de doza, doza recomandata poate sa nu fie functionala la pacientii cu insuficienta hepatica, la concentratiile actuale ale acestui medicament.

Pacienti cu functie renala alterata
Se recomanda precautie la administrarea Epimil la pacientii cu insuficienta renala. La pacientii cu insuficienta reala in faza terminala, dozele initiale de Epimil trebuie sa aiba la baza tratamentul concomitent cu alte produse medicamentoase; reducerea dozei de intretinere poate fi eficace la pacientii cu insuficienta renala functionala semnificativa.

Femei care utilizeaza contraceptive hormonale

Initierea tratamentului cu Epimil la pacientele care utilizeaza deja contraceptive hormonale:

Desi s-a demonstrat ca contraceptivele orale cresc clearance-ul lamotriginei, nu sunt necesare ajustari ale ghidului privind recomandarile de escaladare a dozei de lamotrigina, avand la baza numai utilizarea contraceptivelor hormonale. Cresterile dozei trebuie sa urmeze ghidul privind recomandarile de dozare (vezi tabelul 1).

Inceperea tratamentului cu contraceptive hormonale la pacientele care utilizeaza deja doze de intretinere de lamotrigina si nu utilizeaza inductori/inhibitori ai glucuronidarii lamotriginei:

Doza de intretinere de lamotrigina poate necesita o cresterea de pana la 2 ori, corespunzator raspunsului clinic individual. Mai mult decat atat, initierea tratamentului cu un contraceptiv oral este nerecomandata in timpul perioadei de titrare a lamotriginei (vezi 4.4. si 4.5).

Intreruperea contraceptivelor hormonale la pacientele care utilizeaza deja doza de intretinere de lamotrigina si nu utilizeaza inductori/inhibitori ai glucuronidarii lamotriginei:

Doza de intretinere necesara de lamotrigina poate sa fie redusa cu pana la 50%, conform raspunsului clinic individual.

Mod de administrare
Comprimatele de Epimil trebuie inghitite intregi cu putina apa.

Pentru dozele nerealizabile/nepracticabile la aceasta concentratie, sunt disponibile alte concentratii ale acestui medicament.

Acțiune:

Absorbtie
Epimil este rapid si complet absorbit din intestin, fara metabolizare semnificativa la nivelul primului pasaj hepatic. Concentratiile plasmatice maxime apar in aproximativ 2-3 ore dupa administrarea orala a medicamentului. Are preponderenta variabilitatea marea inter-individuala a concentratiilor plasmatice maxime in faza stabila. Timpul pana la atingerea concentratiei maxime este usor intarziat dupa ingerarea de alimente dar rata absorbtiei nu este afectata. Farmacocinetica este liniara pana la 450 mg, care reprezinta cea mai mare doza unica testata.

Distributie
55% din lamotrigina este legata de proteinele plasmatice. Este foarte putin probabil ca inlocuirea de pe situsurile de legare de proteinele plasmatice sa aiba ca rezultat aparitia toxicitatii. Volumul de distributie este de aproximativ 0,9 l/kg pana la 1,2 l/kg.

Metabolizare
Lamotrigina isi induce propriul metabolism intr-o proportie modesta, dependenta de doza. Aceasta duce la o scadere de 25% a timpului de injumatatire plasmatica prin eliminare in faza stabila atunci cand se administreaza 150 mg de lamotrigina de 2 ori pe zi. Totusi, nu exista nici o dovada ca lamotrigina afecteaza farmacocinetica altor medicamente antiepileptice si datele sugereaza faptul ca interactiunile dintre lamotrigina si substantele active metabolizate prin intermediul enzimelor citocromului P450 sunt putin probabile.

UDP-glucuroniltransferazele sunt responsabile de metabolizarea lamotriginei. Principalul metabolit gasit in urina este 2-N glucuronidul care corespunde la 65% din doza.

Eliminare
Clearance-ul si timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare sunt independente de doza. Timpul mediu de injumatatire plasmatica prin eliminare la pacientii sanatosi este de 24 pana la 35 ore. Clearance-ul mediu in faza stabila la voluntarii sanatosi este de 39 ± 14ml/min.

Clearance-ul apare predominant prin metabolizare, urmat de eliminarea metabolitilor glucuronidati, in urina. Mai putin de 10% este eliminata netransformata in urina, in timp ce aproximativ 2% este excretata in fecale.

Intr-un studiu clinic la subiecti sanatosi cu sindromul Gilbert (deficienta de glucuroniltransferaza), clearance-ul mediu aparent a fost redus cu 32%, comparativ cu grupul de control, dar valorile sunt in limite normale pentru populatia generala. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al lamotriginei este considerabil afectat de tratamentul concomitent. Timpul mediu de injumatatire plasmatica prin eliminare este redus la aproximativ 14 ore atunci cand se administreaza impreuna cu substante active inductoare de enzime, cum ar fi carbamazepina sau fenitoina si este crescut la o medie de aproximativ 70 ore atunci cand lamotrigina este administrata concomitent numai cu valproat.

Clearance-ul ajustat pentru greutatea corporala este mai mare la copii decat la adulti, cele mai mai mari valori fiind la copiii sub 5 ani.

Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al lamotriginei este in general mai scurt la copii decat la adulti, cu o valoare medie de aproximativ 7 ore atunci cand se administreaza medicamente inductoare de enzime cum sunt carbamazepina si fenitoina si este crescut la valori medii de 45 la 50 ore atunci cand este administrata concomitent numai cu valproat de sodiu.

Grupe speciale de pacienti

Varstnici

Rezultatele unei analize faramacocinetice intr-o populatie continand atat pacienti tineri cat si pacienti varstnici cu epilepsie, inrolati in aceleasi studii, au aratat ca clearance-ul lamotriginei nu s-a modificat intr-o proportie relevanta clinic. Dupa administrarea de doze unice, clearance-ul aparent a scazut cu 12%, de la 35 ml/min la varsta de 20 ani la 31 ml/min la varsta de 70 ani. Scaderea dupa 48 saptamani de tratament a fost de 10%, de la 41 ml/min la 37 ml/min intre grupurile de pacientii tineri si varstnici. In plus, farmacocinetica lamotriginei a fost studiata la 12 subiecti varstnici sanatosi ulterior administrarii unei doze unice de 150 mg lamotrigina.

Clearance-ul mediu la varstnici (0,39ml/min/kg) se incadreaza in valorile medii ale clearance-ului (0,31 ml/min/kg-0,65 ml/min/kg) obtinute in 9 studii cu pacienti adulti dupa administrarea de doze unice de 30 mg pana la 450mg lamotrigina.

Pacienti cu functie renala afectata
Nu exista experienta privind tratamentul cu lamotrigina la pacientii cu insuficienta renala. Studiile de farmacocinetica care au utilizat doze unice la subiectii cu insuficienta renala arata ca farmacocinetica lamotriginei este putin afectata, dar concentratiile plasmatice ale metabolitului principal glucuronidat cresc de aproximativ 8 ori datorita clearance-ului renal redus.

Pacienti cu functie hepatica afectata

S-a efectuat un studiu privind farmacocinetica la doza unica pe 24 subiecti cu diferite grade de afectare hepatica si 12 subiecti sanatosi ca si grup de control. Clearance-ul mediu aparent al lamotriginei a fost de 0,31, 0,24, 0,10 ml/min/kg la pacientii cu insuficienta hepatica grad A, B si respectiv C (clasificarea Child-Pugh), comparativ cu 0,34 ml/min/kg la grupul de control.

Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare a fost de 36, 60 sau 110 ore comparativ cu 32 ore la grupul de control.

In general, trebuie recomandata reducerea dozelor la pacientii cu insuficienta hepatica grad A, B si C.

Compoziție Epimil 25 mg, comprimate:

Fiecare comprimat contine 25 mg lamotrigina.
Contine lactoza.

Lista excipientilor: lactoza monohidrat, celuloza microcristalina, croscarmeloza sodica, povidona K30, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu, oxid galben de fer (E 172).

Precauții:

Datorita posibilelor interactiuni, Epimil trebuie administrat cu precautie la pacientii cu hipersensibilitate cunoscuta la carbamazepina si fenitoin.

Reactii cutanate

Au fost raportate reactii adverse la nivel cutanat, care au aparut in general in primele 8 saptamani dupa inceperea tratamentului cu Epimil. Majoritatea eruptiilor au fost moderate si autolimitante. Totusi, rar, s-au raportat eruptii cutanate grave inclusiv sindromul Stevens Johnson si necroliza toxica epidermica.

Raportari din studiile clinice privind epilepsia la adulti cu recomandari curente de dozare, au aratat o incidenta a eruptiilor cutanate grave de aproximativ 1 la 500. Incidenta aproximativa a eruptiilor cutanate grave raportate, cum ar fi sindromul Stevens Johnson, la adulti si copii cu varsta de 12 ani este de 1 la 1000. Riscul este mai crescut la copiii cu varsta sub 12 ani decat la adulti. Date disponibile dintr-un numar de studii sugereaza ca incidenta la copiii cu varsta sub 12 ani, care necesita spitalizare datorita eruptiei cutanate tranzitorii variaza de la 1 din 300 pana la 1 din 100.

La copii, prezentarea initiala a eruptiei cutanate tranzitorii poate fi confundata cu o infectie, medicul trebuind sa ia in considerare posibilitatea unei interactiuni medicamentoase la copiii care prezinta simptome eruptie cutanata tranzitorie si febra in timpul primelor 8 saptamani de tratament.

In plus, riscul total de aparitie eruptiei cutanate tranzitorii pare sa fie puternic asociat cu:
- Doze initiale mari de lamotrigina si depasirea cresterilor recomandate ale dozei de lamotrigina.
- Utilizarea concomitenta de valproat, care creste timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al lamotriginei pana la aproape de 2 ori.

Toti pacientii (adulti si copii) care dezvolta eruptie cutanata tranzitorie trebuie atent evaluati si lamotrigina trebuie intrerupta imediat , exceptand cazul in care eruptia cutanata tranzitorie nu este legata in mod clar de substanta activa. Daca tratamentul este intrerupt, tratamentul cu Epimil nu trebuie reinceput, decat daca medicul curant considera ca beneficiile depasesc riscul administrarii. Reintroducerea tratamentului cu Epimil trebuie facuta progresiv si trebuie respectata cresterea recomandata a dozei.

Eruptia cutanata tranzitorie a fost raportata de asemenea, ca parte a sindromului de hipersensibilitate asociat cu un model variabil de simptome sistemice care includ febra, limfadenopatie, edem facial si anomalii la nivel sanguin si hepatic. Sindromul prezinta un spectru larg al severitatii clinice si, rareori, poate duce la coagulare intravasculara diseminata (CID) si insuficienta de tip multiorgan. Este important sa notam ca manifestarile timpurii de hipersensibilitate (de exemplu febra, limfadenopatie) pot fi prezente chiar daca eruptia cutanata tranzitorie nu este evidenta. Pacientii trebuie avertizati sa anunte medicul imediat ce apar primele semne sau simptome. Daca acest tip de semne sau simptome sunt prezente, pacientul trebuie evaluat imediat si tratamentul cu Epimil trebuie intrerupt, daca nu poate fi stabilita o etiologie alternativa.

Intreruperea tratamentului cu Epimil
Intreruperea brusca a tratamentului cu Epimil poate provoca reaparitia crizelor. Exceptand cazul in care din motive de siguranta (de exemplu eruptie cutanata tranzitorie) este necesara intreruperea brusca, doza de Epimil trebuie redusa in mod gradat pe parcursul unei perioade de 2 saptamani.

Interactiunile farmacocinetice posibile trebuie luate in considerare in cazul oricarei schimbari a tratamentului (de exemplu, introducerea sau intreruperea altor medicamente antiepileptice).

La unii pacienti, Epimil poate creste frecventa atacurilor. Unele tipuri de epilepsie mioclonica pot fi agravate de Epimil.

Metabolismul acidului folic
Epimil este un inhibitor slab al dihidrofolat reductazei, de aici existand posibilitatea interactiunii cu metabolismul acidului folic in timpul tratamentului pe termen lung.

Alte organe
Exista raportari in literatura privind faptul ca crizele convulsive severe, inclusiv status epilepticus pot duce la rabdomioliza, disfucntie multiorgan si coagulare intravasculara diseminata (CID), uneori cu sfarsit fatal. Cazuri similare au aparut in cazul tratamentului combinat, cu utilizare de lamotrigina.

Utilizarea in combinatie cu contraceptive orale
S-a aratat ca o combinatie etiniloestradiol/levonogesrtel (30 mcg/150 mcg) a scazut concentratiile de lamotrigina prin cresterea semnificativ a clearance-ului (vezi 4.5). Astfel, doza de lamotrigina poate necesita titrare (vezi 4.2). Exista de asemenea o usoara crestere in clearance-ul levonogestrelului si al concentratiilor serice de FSH si LH atunci cand se utilizeaza impreuna cu lamotrigina (vezi 4.5). Posibilitatea aparitiei efectelor asupra eficacitatii contraceptive nu poate fi exclusa. De aceea, pacientele trebuie instruite sa raporteze imediat modificarile ciclului menstrual. Nu s-au studiat alte contraceptive orale si tratamente de substitutie hormonala, desi acestea pot afecta in mod similar parametriii farmaocientici ai lamotriginei.

Insuficienta renala
Se recomanda precautie la tratamentul pacientilor cu insuficienta renala, deoarece timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al lamotriginei poate fi crescut in cazul unei functii renale sever afectate. Este de asteptat de asemenea, acumularea metabolitului glucuronidat.

Insuficienta hepatica
Principala cale de eliminare a lamotriginei este metabolismul hepatic. Avand la baza informatiile farmacocinetice, la pacientii cu insuficienta hepatica ajustarea dozei este recomandata corespunzator cu severitatea afectiunii (clasificarea Child-Pugh).

Pacienti care utilizeaza alte preparate care contin lamotrigina
La pacientii care se afla in tratament cu orice alte preparate care contin lamotrigina, Epimil nu trebuie administrat fara recomandarea medicului.

Reinceperea tratamentului
Se recomanda ca tratamentul cu Epimil sa nu fie reinceput la pacientii care au intrerupt terapia datorita eruptiei cutanate tranzitorii asociate cu un tratament anterior cu lamotrigina, decat in cazul in care posibilul beneficiu depaseste in mod clar riscul.

Femeile de varsta fertila
Femeile aflate la varsta fertila precum si femeile insarcinate trebuie sa utilizeze anticonvulsivante in monoterapie de cate ori este posibil, deoarece riscul malformatiilor poate fi crescut de tratamentul concomitent cu alte anticonvulsivante.

Intoleranta la lactoza
Acest produs medicamentos contine lactoza monohidrat. Pacientii cu probleme ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficienta de lactaza Lapp sau malabsorbtie glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

Atenționări:

Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
In timpul tratamentului cu Epimil, capacitatea de a reactiona poate fi redusa. Acest lucru trebuie luat in considerare atunci cand este necesara o atentie sporita, de exemplu la conducerea vehiculelor sau la folosirea utilajelor. In studiile clinice cu lamotrigina s-au raportat reactii adverse cu caracter neurologic cum ar fi ameteli si diplopie. Deoarece exista o variabilitate individuala a raspunsului la toate tratamentele cu medicamente antiepileptice, pacientii trebuie sa se adreseze medicului in ceea ce priveste recomandarea de a conduce in cazul epilepsiei.

Reacții adverse ale Epimil 25 mg, comprimate:

Estimarea frecventei reactiilor adverse a fost facuta utilizand urmatoarele criterii conventionale:
Foarte frecvente: > 1/10
Frecvente: >1/100 si <1/10
Mai putin frecvente: >1/1000 si <1/100
Rare: >1/10000 si <1/1000
Foarte rare: <1/10000 inclusiv raportarile isolate

Foarte frecvente
Frecvente
Mai putin frecvente
Rare
Foarte rare

Tulburari la nivel cutanat si ale tesuturilor subcutanate
Eruptie cutanata tranzitorie 1)
Sindromul Stevens Johnson
Necroliza toxica epidermica
Tulburari hematologice si ale sistemului limfatic
Anomalii hematologice 2)

Tulburari ale sistemului imunitar
Sindrom de hipersensibilitate

Tulburari psihice
Iritabilitate
Agresivitate
Ticuri, halucinatii, confuzie

Tulburari ale sistemului nervos
Cefalee, ameteli
Somnolenta, insomnie, tremor, nistagmus, ataxie
Agitatie, neliniste, tulburari de miscare, agravarea bolii Parkinson, efecte extrapiramidale, coreoatetoza, cresterea frecventei crizelor 3)

Tulburari oculare
Diplopie, vedere incetosata
Conjunctivita

Tulburari gastro-intestinale
Tulburare gastro-intestinala, greturi, varsaturi, diaree

Tulburari hepatobiliare
Cresterea transaminazelor, disfunctie hepatica, insuficienta hepatica 4)

Tulburari musculo-scheletale si ale tesutului conjunctiv
Reactii tip lupus

Tulburari generale
Fatigabilitate

1)Intr-un studiu clinic dublu orb, eruptia cutanata tranzitorie a aparut la pana la 10% dintre pacientii care au utilizat lamotrigina si la 5% dintre pacientii care au utilizat placebo. Eruptia cutanata tranzitorie a dus la intreruperea tratamentului cu lamotrigina la 2% dintre pacienti. Eruptia cutanata tranzitorie, de obicei macropapulara in aparenta, apare in general in timp de 8 saptamani de la inceperea tratamentului si dispare la intreruperea tratamentului cu lamotrigina.

Eruptia cutanata tranzitorie severa este frecventa la copii (1%) si mai putin frecventa la adulti (0,3%).

Eruptia cutanata tranzitorie este mai frecventa atunci cand lamotrigina este administrata impreuna cu alte medicamente antiepileptice.

Rar, s-au raportat eruptie cutanata tranzitorie severa posibil amenintatoare de viata, inclusiv sindromul Stevens Johnson si necroliza epidermica toxica (sindromul Lyell). Desi majoritatea pacientilor isi revin la intreruperea tratamentului, unii pacienti prezinta cicatrici ireversibile si au existat cazuri rare asociate cu decesul.

In plus, riscul total de aparitie al eruptiei cutanate tranzitorii pare sa fie puternic asociat cu:
- Doze initiale crescute de lamotrigina si depasirea cresterilor recomandate ale dozelor in tratamentul cu lamotrigina.
- Utilizarea concomitenta de valproat.

Eruptia cutanata tranzitorie a fost de asemenea raportata ca parte a sindromului de hipersensibilitate asociat unui model variabil al simptomelor sistemice incluzand febra, limfadenopatie, edem facial si anomalii la nivel hepatic si sanguin. Sindromul prezinta un spectru larg al severitatii clinice si poate, in cazuri rare, sa duca la coagulare intravasculara diseminata (CID) si insuficienta tip multiorgan (vezi 4.4).

2)Anomalii hematologice care pot fi sau nu asociate cu sindromul de hipersensibilitate; acestea includ neutropenia, leucopenia, anemia, trombocitopenia, pancitopenia si foarte rar anemia aplastica si agranulocitoza.

3)Au existat raportari privind faptul ca lamotrigina poate agrava simptomele parkinsoniene la pacientii cu boala Parkinson preexistenta si raportari izolate de efecte extrapiramidale si coreoatetoza la pacientii cu aceasta afectiune preexistenta.

4)Disfunctia hepatica apare de obicei in asociere cu reactiile de hipersensibilitate dar s-au raportat cazuri izolate fara semne clare de hipersensibilitate.

Nu exista date suficiente in ceea ce priveste efectul lamotriginei asupra cresterii, dezvoltarii si functiilor cognitive la copii.

Supradozajul:

Semne si simptome
S-a raportat ingestia a 1,35 g-4 g de lamotrigina la cativa pacienti. Consecintele clinice nu au fost severe, semnele si simptomele incluzand nistagmus, ataxie, ameteli, somnolenta, cefalee si varsaturi.

Un pacient care a ingerat o doza calculata a fi intre 4 g si 5 g lamotrigina a fost internat in spital cu coma care a durat 8-12 ore, urmata de recuperare in urmatoarele 2-3 zile. Un alt pacient care a ingerat 5,6 g lamotrigina a fost gasit inconstient. Ulterior tratamentului cu carbune activ administrat pentru intoxicatia suspectata, pacientul a fost recuperat dupa un somn de 16 ore.

Tratament
In eventualitatea unui supradozaj, pacientul trebuie sa fie internat in spital si trebuie sa i se administreze tratament de sustinere. Daca este indicat, trebuie efectuat lavajul gastric.

Interacțiuni cu alte medicamente:

Efectul lamotriginei asupra farmacocineticii altor substante active

Antiepileptice

S-au raportat reactii la nivelul sistemului nervos central incluzand cefalee, greata, vedere incetosata, ameteli, diplopie si ataxie la pacientii care au utilizat carbamazepina ulterior introducerii lamotriginei. Aceste reactii dispar de obicei atunci cand doza de carbamazepina este redusa. Desi la cativa pacienti s-au raportat schimbari in concentratiile plasmatice ale celorlalte medicamente antiepileptice, studiile controlate nu au aratat nici o dovada a faptului ca lamotrigina afecteaza concentratiile plasmatice ale medicamentelor antiepileptice administrate concomitent. Dovezi din studiile in vitro arata faptul ca dozele de lamotrigina nu inlocuiesc alte medicamente antiepileptice de pe situsurile de legare de proteinele plasmatice.

Contraceptive hormonale
Intr-un studiu cu 16 voluntare femei, administrarea unei doze de 300 mg in faza stabila lamotrigina nu a avut nici un efect asupra farmacocineticii etinilestradiolului continut in comprimatul de contraceptiv oral combinat. S-a observat o crestere modesta in clearance-ul total al levonogestrelului continut. Masurarea FSH-ului, LH-ului si estradiolului seric in timpul studiului a aratat la unele femei, o oarecare pierdere a supresiei activitatii hormonale ovariene. Impactul modest al cresterii clearance-ului levonogestrelului si modificarile FSH si LH-ului seric, asupra activitatii ovulatorii ovariene este necunoscut (vezi 4.4.). Efectele dozelor de lamotrigina, altele decat doza de 300 mg/zi, nu au fost studiate iar studii cu alte preparate hormonale feminine nu au fost efectuate.

Efectul altor substante active asupra farmacocineticii lamotriginei
Agentii antiepileptici care induc enzimele de metabolizare ale medicamentului in ficat, (cum sunt fenitoina, carbamazepina, fenobarbital si primidona) cresc metabolizarea lamotriginei si pot necesita cresterea dozei de lamotrigina.

Valproatul de sodiu care concureaza cu lamotrigina pentru enzimele de metabolizare la nivel hepatic, reduce metabolizarea lamotriginei, cu o crestere a concentratiilor sale plasmatice si o crestere a timpului mediu de injumatatire plasmatica prin eliminare al lamotriginei de aproape doua ori.

Au fost raportate mai multe cazuri de sindrom Lyell atunci cand a fost combinata lamotrigina cu acidul valproic. Mai mult decat atat, acidul valproic reduce metabolizarea lamotriginei si creste concentratiile sale plasmatice. Aceasta combinatie trebuie evitata (vezi 4.4.).

Substante active care inhiba semnificativ glucuronidarea lamotriginei
Substante active care induc semnificativ glucuronidarea lamotriginei
Substante active care nu inhiba sau induc semnificativ glucuronidarea lamotriginei
Valproat
Carbamazepina
Fenitoina
Primidona
Fenobarbital
Rifampicina***
Combinatia Etinilestradiol/levonogestrel*
Litiu
Bupropion
Olanzapina
Oxcarbazepina-scadere usoara **

*Alte contraceptive orale si tratamente de substituie hormonala nu au fost studiate, desi ele pot afecta in mod similar parametrii farmacocientici ai lamotriginei.

**Intr-un studiu cu voluntari adulti sanatosi care a utilizat doze de 200 mg lamotrigina/zi si 1200 mg oxcarbazepina/zi, intervalele de confidenta de 90% au aratat ca diferentele au fost intre 22% si 8% pentru ASC (0-24). Totusi, in alte studii, oxcarbazepina a aratat o scadere semnificativa a concentratiilor plasmatice de lamotrigina, la unii pacienti, mai ales la copii, intr-o maniera dependenta de doza. Atunci cand se administreaza un tratament anticonvulsivant bine echilibrat ce include lamotrigina, trebuie efectuata monitorizarea atenta la nivel clinic si biologic, mai ales la pacientii copii.

***Intr-un studiu efectuat cu 10 barbati adulti sanatosi, rifampicina a crescut clearance-ul si a scurtat timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al lamotriginei.

Contraceptive hormonale

Intr-un studiu efectuat cu 16 voluntare femei, comprimatul de contraceptiv oral combinat de 30 mcg etinilestradiol/150 mcg levonogestrel a determinat o crestere de aproximativ 2 ori a clearance-ului total al lamotriginei, rezultand o reducere medie de 52% a ASC si respectiv de 39% a Cmax a lamotriginei. Concentratiile serice de lamotrigina au crescut gradat in timpul perioadei saptamanale cu tratament inactiv (de exemplu saptamana "fara pilula"), concentratiile pre-doza la sfarsitul saptamanii de tratament inactiv fiind, in medie, aproximativ de 2 ori mai mari decat in timpul tratamentului combinat. Daca efectul terapeutic al lamotriginei este nesigur, desi au fost efectuate ajustari ale dozei, trebuie luata in considerare o metoda contraceptiva non-hormonala.

Medicii trebuie sa efectueze un control clinic corespunzator la femeile care incep sau intrerup contraceptivele orale in timpul tratamentului cu lamotrigina.

Substante active antipsihotice
Farmacocinetica litiului dupa administrarea a 2 g de gluconat anhidru de litiu, administrat de 2 ori pe zi timp de 6 zile, la 20 de voluntari sanatosi, nu a fost alterata de administrarea concomitenta a 100 mg de lamotrigina/zi. Dozele orale multiple de bupropion nu au avut efecte semnificative statistice asupra farmacocineticii dozei unice de lamotrigina la 12 subiecti si au demonstrat doar o usoara crestere a ASC a glucuronidului lamotriginei.

Experientele efectuate in vitro privind inhibitia au aratat ca formarea metabolitului principal al lamotriginei, 2-N-glucuronidul a fost minim afectata de incubarea concomitenta cu amitriptilina, bupropion, clonazepam, haloperidol sau lorazepam. Datele privind metabolismul bufuralol sugereaza ca lamotrigina nu reduce clearance-ul substantelor active eliminate predominant prin intermediul CYP2D6. Rezultatele experimentelor in vitro sugereaza de asemenea faptul ca clearance-ul lamotriginei este putin probabil sa fie afectat de catre clozapina, fluoxetina, fenelzina, risperidona, sertralina sau trazodona. Totusi, s-a raportat faptul ca sertralina poate creste toxicitatea lamotriginei prin cresterea concentratiei plasmatice a lamotriginei.

Acidul folic
Interactiunea lamotriginei cu metabolismul acidului folic a fost prezentata anterior (vezi 4.4. si 4.6). Tratamentul prelungit cu lamotrigina la oameni nu a indus modificari semnificative ale concentratiei hemoglobinei, volumului corpuscular mediu sau ale concentratiilor serice de acid folic si acidului folic din hematii in tratamentul de pana la 1 an sau a concentratiei acidului folic din hematii in tratamentul de pana la 5 ani.

Administrarea de Epimil 25 mg, comprimate în sarcină / alaptare:

Sarcina
Riscul datorat epilepsiei si a medicamentelor antiepileptice in general

S-a demonstrat ca la descendentii femeilor cu epilepsie, prevalenta malformatiilor este de 2-3 ori mai mare decat rata de aproximativ 3% din populatia generala. Desi la femeile care urmeaza tratament combinat s-a observat o crestere a malformatiilor fetale, totusi, proportia pana la care tratamentul si/sau boala sunt responsabile nu a fost elucidata.

Mai mult, tratamentul antiepileptic eficace nu trebuie intrerupt, deoarece agravarea bolii este in detrimentul atat al mamei cat si al fatului.

Riscul corelat cu lamotrigina
Studiile efectuate la animale nu au demonstrat nici un efect teratogen.

Datele prospective ulterioare obtinute de la mai mult de 1000 femei insarcinate expuse in timpul primului trimestru la monoterapia cu Epimil nu au evidentiat o crestere a riscului de malformatii, comparativ cu cel din populatia generala. Luand in considerare aceste date, utilizarea Epimil este posibila in timpul sarcinii.

Daca femeile tratate cu Epimil intentioneaza sa ramana insarcinate, recomandarea acestui produs medicamentos trebuie facuta cu precautie. In timpul sarcinii, tratamentul antiepileptic eficient cu Epimil nu trebuie intrerupt, deoarece agravarea bolii este in detrimentul atat al mamei cat si al fatului.

Suplimentarea cu acid folic este recomandata o luna inainte si doua luni dupa conceptie, la femeile epileptice tratate cu anumite medicamente antiepileptice, pentru a prevenii esuarea inchiderii tubului neural. Nu s-au observat efecte asupa folatilor la pacientele tratate pe termen lung cu Epimil.

Deoarece eficacitatea acestei suplimentari nu este dovedita, un diagnostic prenatal specific poate fi efectuat chiar si pentru femeile care iau tratament suplimentar cu acid folic.

Scaderea concentratiilor serice de lamotrigina si in cateva cazuri, scaderea eficientei lamotriginei au fost observate in timpul sarcinii, cu o intoarcere la nivelul de baza din prima luna dupa nastere. Se recomanda efectuarea unei monitorizari clinice la inceputul sarcinii si dupa nastere. In cazul unei cresteri a dozei in timpul sarcinii, se recomanda ajustarea dozei in luna de dupa nastere.

Alaptarea
Datele de farmacocinetica sugereaza faptul ca lamotrigina se elimina in laptele matern la concentratii care sunt de obicei aproximativ 40-60% din concentratiile observate in sange. La cativa sugari care au fost expusi la lamotrigina prin intermediul laptelui matern, concentratiile serice de lamotrigina au atins un nivel unde efectele farmacologice sunt posibile.

Avand in vedere riscurile potentiale pentru sugarul expus la lamotrigina, alaptarea este contraindicata.

Prezentare ambalaj:

Comprimate de culoare galben deschis, rotunde, cu margini nivelate, gravate cu " LMG 25" pe o fata.

Cutie cu 3 blistere transparente din PVC-PVDC/PVC-Al a cate 10 comprimate.

Condiții de păstrare:

Nu sunt necesare conditii speciale de pastrare, in ambalajul original.
Alte medicamente cu substanța activă lamotriginum:
Medicamente cu indicații asemănătoare cu Epimil 25 mg, comprimate(din aceeași clasă):
Dacă ați descoperit inexactități în prospectul Epimil 25 mg, comprimate vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!
Echipa ROmedic nu încurajează autotratamentul. Este foarte periculos să luați medicație fără indicația medicului. Nu există medicament "sigur", toate au efecte adverse, dintre care unele pot fi fatale. Prospectul medicamentului nu este suficient...există medicamente care pot fi nocive doar în anumite condiții, nespecificate pe prospect. ROmedic nu își asumă responsabilitatea asupra efectelor pe care acest site le are asupra vizitatorilor.