Prospect Ampicilina 250 mg, capsule

Substanța activă: ampicillinum

Producator: Sandoz SRL, Romania

Clasa ATC: [J01CA]: antiinfectioase de uz sistemic >> antibiotice >> peniciline cu spectru larg >> peniciline cu spectru extins

Grupa farmaceutică: antibiotice, peniciline cu spectru extins

Ampicilina 250 mg capsule este un antibiotic din clasa penicilinelor cu spectru extins (aminopeniciline), cu acțiune bactericidă asupra unor microorganisme gram-pozitive și gram-negative (streptococi, Streptococcus pneumoniae, stafilococi nesecretori de penicilinază, Haemophilus influenzae, Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Proteus mirabilis, unele tulpini de Salmonella, Shigella, Escherichia coli). Este inactivă față de microorganismele secretoare de penicilinaze (majoritatea stafilococilor, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella).

Se folosește în infecții ușoare-moderate ale aparatului respirator (faringite, traheite, pneumonii, bronșite), ale pielii și țesuturilor moi, ale aparatului urogenital (pielonefrită, cistită, uretrită, prostatită, gonoree, anexită) și ale aparatului digestiv (diaree bacteriană, salmoneloză, shigeloză, febră tifoidă, infecții biliare), precum și în leptospiroză, listerioză și profilaxia infecțiilor chirurgicale la pacienți cu risc. Poate continua un tratament parenteral cu ampicilină la pacienți cu endocardită, meningită bacteriană sau septicemie, iar la pacienții cu encefalopatie hepatică este indicată pentru reducerea sintezei de amoniac la nivel intestinal.

Doza uzuală la adulți este de 500 mg la 6 ore, putând fi crescută în funcție de gravitatea infecției, fără a depăși 4 g/zi (în infecțiile severe, până la 6-12 g/zi, de preferat pe cale parenterală). La copii doza este de 50-100 mg/kg/zi, fracționată la 6-12 ore. La pacienții cu insuficiență renală, doza se ajustează în funcție de clearance-ul creatininei. Se recomandă administrarea cu 1-2 ore înaintea meselor, deoarece alimentele scad absorbția. Durata tratamentului variază de la minimum 4-10 zile (infecții urogenitale) la minimum 10 zile (infecții streptococice), respectiv încă 2 zile după dispariția simptomelor pentru celelalte infecții.

Este contraindicată la persoanele cu hipersensibilitate la peniciline și în mononucleoza infecțioasă; pacienții alergici la peniciline pot avea reactivitate încrucișată cu cefalosporinele. Nu se recomandă administrarea orală la pacienții cu diaree severă sau vărsături. Tratamentul îndelungat poate favoriza suprainfecții cu germeni rezistenți sau colită pseudomembranoasă (care impune oprirea tratamentului). Printre reacțiile adverse se numără manifestări alergice (urticarie, edem Quincke, rar șoc anafilactic), erupții cutanate, greață, vărsături, diaree, candidoză, iar rar tulburări hematologice reversibile sau nefrită interstițială acută. Nu se asociază cu antibiotice bacteriostatice; poate reduce eficacitatea contraceptivelor orale estrogenice și interacționează cu alopurinolul (risc crescut de erupții cutanate) și probenecidul (crește concentrațiile plasmatice). Traversează bariera placentară și se excretă în laptele matern, de aceea în sarcină se administrează doar dacă este absolut necesar, iar în alăptare se ia în calcul întreruperea alăptării sau a tratamentului.

Indicații Ampicilina 250 mg, capsule:

Ampicilina este indicată în infecţii uşoare-moderate produse de microorganisme sensibile:
- infecţii ale aparatului respirator: faringite, traheite, pneumonii, bronşite acute, bronşite cronice acutizate, tuse convulsivă ca alternativă la terapia cu eritromicină;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale aparatului urogenital: pielonefrită acută şi cronică, pielită, cistită, uretrită, prostatită, gonoree, avort septic, anexită, salpingită, endometrită, parametrită, pelviperitonită, febră puerperală;
- infecţii ale aparatului digestiv: diaree bacteriană, salmoneloză, shigeloză, febră tifoidă şi paratifoidă, infecţii biliare (colangită, colecistită);
- leptospiroză, listerioză;
- profilaxia infecţiilor chirurgicale la pacienţii cu risc, care urmează a fi supuşi unei intervenţii chirurgicale; pentru prevenirea endocarditei, ampicilina poate fi folosită în monoterapie sau în asociere cu un antibiotic aminoglicozidic.
Ampicilina poate fi folosită pentru continuarea unui tratament cu ampicilină administrată parenteral la pacienţii cu endocardită (de ex. endocardita enterococică în asociere cu un antibiotic aminoglicozidic), meningită bacteriană, septicemii produse de agenţi patogeni sensibili la ampicilină, listerioză (dacă este necesar, în asociere cu cloramfenicol) sau ca tratament de întreţinere în perioada de convalescenţă.
La pacienţii cu encefalopatie hepatică ampicilina este indicată pentru reducerea sintezei de amoniac la nivel intestinal.

Contraindicații:

- hipersensibilitate la peniciline sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- mononucleoză infecţioasă.

Administrare Ampicilina 250 mg, capsule:

Ampicilina nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Doze si mod de administrare
Adulţi
Doza uzuală recomandată este de 500 mg ampicilină (2 capsule Ampicilină 250 mg) la intervale de 6 ore. Doza poate fi crescută în funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, fără a depăşi 4 g ampicilină (16 capsule Ampicilină 250 mg) pe zi.
Pentru infecţiile severe doza poate fi crescută până la 6-12 g ampicilină pe zi; în această situaţie se recomandă administrarea parenterală.
Copii
Doza uzuală recomandată este de 50-100 mg/kg şi zi, fracţionată la 6-12 ore.
Insuficienţă renală
Doza se adaptează în funcţie de clearance-ul creatininei:
- pentru un clearance al creatininei >30 ml/min: 2-4 g pe zi;
- pentru un clearance al creatininei între 10-30 ml/min: 1g, apoi 500 mg la 12 ore;
- pentru un clearance al creatininei <10 ml/min: 1g, apoi 500 mg la 24 ore.
Se recomandă ca administrarea produsului să se facă cu 1-2 ore înaintea meselor, deoarece prezenţa alimentelor poate să scadă absorbţia acestuia.
Durata tratamentului:
- în infecţiile aparatului genitourinar: cel puţin 4-10 zile;
- în infecţiile produse de streptococi beta-hemolitici: cel puţin 10 zile;
- în alte infecţii: tratamentul trebuie continuat încă 2 zile după dispariţia simptomatologiei.

Acțiune:

Ampicilina este o aminopenicilină semisintetică cu acţiune bactericidă. Ampicilina are un spectru de acţiune lărgit faţă de celelalte peniciline, care cuprinde microorganisme gram-pozitiv şi gram-negativ: streptococi alfa- şi beta-hemolitici, Streptococcus pneumoniae, stafilococi nesecretori de penicilinază, Bacillus anthracis, Clostridium sp., Listeria, unele tulpini de enterococi, Haemophilus influenzae, Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Proteus mirabilis, unele tulpini de Salmonella, Shigella, Escherichia coli.
Ampicilina este inactivată de penicilinaze şi nu este activă faţă de microorganisme secretoare de penicilinaze, precum majoritatea tulpinilor de stafilococi, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter, Serratia, Proteus vulgaris. Nu este activă faţă de rickettsi şi mycoplasme.

Compoziție Ampicilina 250 mg, capsule:

O capsulă conţine ampicilină 250 mg (sub formă de trihidrat) şi excipienţi: stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal, talc.

Precauții:

Apariţia oricăror manifestări alergice impune întreruperea tratamentului şi instituirea tratamentului specific. Se recomandă prudenţă la pacienţii cu teren atopic. Pacienţii alergici la peniciline pot prezenta reactivitate încrucişată pentru cefalosporine.
La pacienţii cu diaree severă sau cu vărsături nu se recomandă administrarea ampicilinei pe cale orală, deoarece există riscul absorbţiei antibioticului în cantitate redusă.

In timpul tratamentului îndelungat există riscul suprainfecţiilor bacteriene sau fungice cu germeni rezistenţi.
Daca în timpul tratamentului apare diaree severă şi persistentă, trebuie suspectată apariţia colitei pseudomembranoase. In acest caz, administrarea antibioticului trebuie oprită şi se instituie tratamentul specific; administrarea medicamentelor antiperistaltice este contraindicată.

Atenționări:

Infecţiile severe (meningite, septicemii, artrite, pericardite) necesită tratament parenteral.
La bolnavii cu insuficienţă renală, doza se ajustează în funcţie de clearance-ul creatininei (vezi Doze şi mod de administrare); la aceşti pacienţi se recomandă supravegherea funcţiei renale pe durata tratamentului.
La pacienţii cu infecţii biliare (colecistită, colangită), antibioterapia trebuie completată cu tratament specific, cu excepţia formelor uşoare, fără colestază majoră; la aceşti pacienţi se recomandă supravegherea funcţiei hepatice, mai ales în condiţiile tratamentului prelungit cu doze mari.

Reacții adverse ale Ampicilina 250 mg, capsule:

Manifestări alergice: urticarie, eozinofilie, tulburări respiratorii, edem Quincke; excepţional şoc anafilactic.
Manifestări cutanate: erupţii maculopapuloase de natură alergică sau nealergică; rar dermatită exfoliativă şi eritem polimorf.
Tulburări digestive: greaţă, vărsături, diaree, candidoză, glosită, stomatită.
Foarte rar au fost raportate creşterea moderată şi tranzitorie a transaminazelor serice, tulburări hematologice reversibile (anemie, leucopenie, trombocitopenie), nefrită interstiţială acută, colită pseudomembranoasă.
Administrarea de doze mari de Î²-lactamine, în special la pacienţii cu insuficienţă renală, poate determina tulburări nervos centrale (tulburări ale stării de conştienţă, mişcări anormale, crize convulsive).

Supradozajul:

In caz de supradozaj se recomandă întreruperea administrării medicamentului, instituirea unui tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.
Hemodializa poate fi utilă, dar nu şi dializa peritoneală.

Interacțiuni cu alte medicamente:

Deoarece penicilinele au acţiune bactericidă, nu se asociază cu antibiotice bacteriostatice.
Nu se recomandă administrarea concomitentă cu alopurinol (creşte riscul erupţiilor cutanate).
Ampicilina poate reduce eficacitatea contraceptivelor orale care conţin estrogeni.
Administrarea concomitentă de probenecid determină concentraţii plasmatice crescute şi prelungite de antibiotic, prin reducerea eliminării renale.
La doze mari, ampicilina poate modifica rezultatele dozării glicemiei şi glicozuriei, precum şi a proteinelor serice totale, în cazul utilizării metodelor colorimetrice. Metodele enzimatice de dozare a glucozei nu sunt influenţate.

Administrarea de Ampicilina 250 mg, capsule în sarcină / alaptare:

Ampicilina traversează bariera placentară. Studii efectuate la animale nu au evidenţiat efecte embriotoxice sau fetotoxice. Deoarece nu există studii controlate la om care să evidenţieze eventualele efecte teratogene, ampicilina se va administra în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesar.
Deoarece ampicilina se excretă în laptele matern şi poate produce reacţii de hipersensibilizare la sugar, se vor lua în considerare fie întreruperea alăptării, fie întreruperea tratamentului.

Prezentare ambalaj:

Cutie cu 2 blistere a 10 capsule.
Cutie cu 100 blistere a 10 capsule.

Condiții de păstrare:

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi între 15-25°C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Alte medicamente cu substanța activă ampicillinum:

Medicamente cu indicații asemănătoare cu Ampicilina 250 mg, capsule(din aceeași clasă):

Dacă ați descoperit inexactități în prospectul Ampicilina 250 mg, capsule vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!