Prospect STANDACILLIN, gran.susp.

Substanța activă: ampicillinum

Producator: Biochemie

Clasa ATC: [J01CA]: antiinfectioase de uz sistemic >> antibiotice >> peniciline cu spectru larg >> peniciline cu spectru extins

Indicații STANDACILLIN, gran.susp.:

Standacillin, forme cu administrare orala, este activa in bolile minore sau semigrave, in masura in care acestea sunt provocate de germeni sensibili la ampicilina: Infectii ale tractului respirator: Infectii ale tractului respirator superior cat si ale urechii, nasului si gatului (ex. sinuzita, otita medie); Infectii ale tractului respirator inferior ca: bronsita acuta si cronica, pneumonie, pertussis (faza de incubatie si timpurie). Infectii ale pielii si tesuturilor moi. Infectii ale tractului urogenital: Pielonefrita acuta si cronica, pielita, cistita, uretita, prostatita, etc.; Gonoree; Infectii ale organelor genitale la femei, ex. avort febril, anexita, salpingita, endometrita, parametrita, pelviperitonita, febra puerperala, etc. Infectii ale tractului gastrointestinal: diaree bacteriana, salmonelose, shigellose, febra tifoida, paratifos; infectii ale cailor biliare (colangiolite, colangite, colecistite). Leptospiroze, Listerioze acute si latente si leptospiroze. Standacillin, forme cu administrare orala, este de asemenea folosita la continuarea tratamentului initial parenteral cu Standacillina, la pacientii cu: Endocardite (ex. de origine enterococicca), in combinatie cu un aminoglicozid. Meningita bacteriana. Septicemie provocata de patogeni sensibili la ampicilina. Listerioze (la nevoie se va combina cu gentamicina sau kanamicina). Continuarea tratamentului in timpul convalescentei. Profilaxie antibacteriana: Prevenirea endocarditei in urma interventiilor chirurgicale gastrointestinale sau urogenitale. Se administreaza impreuna cu un aminoglicozid. Ampicilina a fost folosita cu succes la bolnavii cu encefalopatii hepatice, pentru a reduce concentratia de amoniac din aparatul digestiv.

Contraindicații:

Hipersensibilitate cunoscuta sau banuita la peniciline sau/si la alte ingrediente. La pacientii sensibili la cefalosporine, atentia trebuie indreptata catre eventuale cross-alergii. Ampicilina nu se va administra la pacientii cu mononucleoza infectioasa (febra glandulara), infectii cu citomegalovirus sau leucemie limfatica, deoarece reactiile pielii tind sa devina si mai fecvente. O atentie speciala se va acorda pacientilor cu diateza alergica, astm bronsic sau celor cu boli micotice. Nu se va administra in cazul bolilor gastrointestinale cu diaree si voma, datorita malabsorbtiei. Infectiile severe (meningita, artrita, septicemie, pericardita) reclama un tratament parenteral.

Administrare STANDACILLIN, gran.susp.:

Se va administra medicamentul cu 1-2 ore inaintea meselor principale, deoarece alimentele ar putea interfera cu absorbtia medicamentului.

Acțiune:

Ampicilina este un antibiotic bactericid cu spectru larg apartinand grupului aminopenicilinelor. Ca si cefalosporinele cat si alte peniciline, ampicilina actioneaza ca inhibitor al sintezei peretelui celular al agentilor patogeni. Ampicilina are un spectru larg de actiune care cuprinde atat germeni gramnegativi cat si grampozitivi. Agentii patogeni, clinic relevanti, acoperite de ampicilina includ Escherichia coli, Proteus mirabilis, Salmonellae, Shigellae, Haemophillus influenzae si Bordetella pertussis. Printre alti patogeni acoperiti de ampicilina sunt si toti cei cuprinsi in spectrul penicilinei G, de ex: streptococii din grupele A, B, C, G, L si M, Streptococcus pneumoniae, streptococii din grupa D (enterococii), stafilococii neproducatori de penicinilaza si Neisseria, Brucella, Erysipelothrix rhusiopathiae, Corynebacteria, Bacillus anthracis, actinomycetes, streptobacilli, Spirillum minus, Pasteurella multocida, Listeria si spirochete ca Leptospira, Treponema, Borrelia cat si numeroase organisme anaerobe incluzand peptococci, peptostreptococci, clostridia, fusobacteria, etc. Rezistenta totala (rezistenta primara) prezinta: Bacteroides fragilis, Klebsiella, Enterobacter, Proteus rettgeri si morganii, Pseudomonas aeruginosa si Serratia marcescens. Ampicilina nu este activa impotriva stafilococilor producatori de -lactamaza (penicilinaza).

Compoziție STANDACILLIN, gran.susp.:

Standacillin 125 mg/5 ml granulat pentru suspensie orala: 5 ml (o lingurita de masura) de suspensie gata de folosire contin: 125 mg trihidrat de ampicilina, 25 mg benzonat de sodiu, 5 mg zaharina sodica, aprox. 1,3 g de zaharoza. Standacillin 250 mg/5 ml granulat pentru suspensie orala: 5 ml (o lingurita de masura) de suspensie gata de folosire contin: 250 trihidrat de ampicilina, 25 mg benzonat de sodiu, 5 mg zaharina sodica, aprox. 2,1 g de zaharoza. Standacillin 250 mg capsule: o capsula contine: 250 mg de trihidrat de ampicilina. Standacillin 500 mg capsule: o capsula contine: 500 mg de trihidrat de ampicilina. Standacillin 0,25 g: 1 fiola contine: ampicilina ca sare sodica 250 mg. Standacillin 0,5 g: 1 fiola contine: ampicilina ca sare sodica 500 mg. Standacillin 1 g: 1 fiola contine: ampicilina ca sare sodica 1000 mg. Standacillin 2 g: 1 fiola contine: ampicilina ca sare sodica 2000 mg.

Precauții:

Sarcina si alaptare: Nu exista dovada unui efect embriotoxic, teratogen sau mutagen al medicamentului in timpul sarcinii sau alaptatului; este cunoscuta prezenta ampicilinei in laptele matern. Restrictiile nu se aplica granulelor, care sunt pentru uz pediatric.

Reacții adverse ale STANDACILLIN, gran.susp.:

Ampicilina este, in general, bine tolerata. Cele mai obisnuite efecte secundare ce pot aparea in timpul administrarii de ampicilina, simptomele gastrointestinale (greturi, varsaturi), dispar in timpul tratamentului; administrarea medicamentului nu trebuie oprita. Flora intestinala se reface la 3-5 zile dupa terminarea tratamentului. Aparitia de diaree in timpul tratamentului, poate conduce la suspectarea unei colite pseudomembranoase (vezi Atentionari speciale). Eruptiile tipice la ampicilina, care sunt, de obicei, de natura morbiliforma sau maculopapulara, apar dupa 8-10 zile de la prima administrare, sau in ziua a II-a - III-a dupa tratamente repetate. De obicei eruptia dispare in cateva zile. La pacientii cu infectii virale, cu insuficienta renala sau la cei care primesc doze mai mari de 6 g, eruptiile apar mult mai frecvent. Trombocitopenia, agranulocitoza, leucopenia si eozinofilia apar mult mai rar. Avand o origine ce se presupune a fi de natura alergica, acestea dispar imediat dupa oprirea tratamentului. La cateva cazuri au fost raportate dermatite exfoliative cat si eriteme multiforme. La fel cu alte peniciline, ampicilina poate fi asociata cu aparitia de glosite, stomatite, dureri in articulatii, edeme angioneurotice sau nefrite interstitiale. In mod cu totul exceptional pot aparea reactii anafilactice. Acestea raspund bine la antihistaminice si corticosteroizi. La pacientii tratati de febra tifoida, leptospiroza sau sifilis, bacterioliza poate da nastere la reactia Jarisch-Herxheimer.

Alte medicamente cu substanța activă ampicillinum:

Medicamente cu indicații asemănătoare cu STANDACILLIN, gran.susp.(din aceeași clasă):

Dacă ați descoperit inexactități în prospectul STANDACILLIN, gran.susp. vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!