Prospect Atenolol 50 mg, comprimate

Substanța activă: atenololum
Producator: SC Arena Group SA, Romania
Clasa ATC: [C07AB]: sistem cardiovascular >> betablocanti >> agenti betablocanti >> betablocanti selectivi
Grupa farmaceutică: beta-blocante selective

Indicații Atenolol 50 mg, comprimate:

- Hipertensiune arterială.
- Profilaxia crizelor de angină pectorală ; este de ales în angina cronică stabilă.
- Infarct acut de miocard.
- Aritmii cardiace: tahicardie sinusală, tahiaritmii supraventriculare, aritmii ventriculare; este de ales în aritmiile de patogenie simpatoadrenergică.

Contraindicații:

-Hipersensibilitate la atenolol sau la oricare din componenţii produsului.
-Forme severe de astm bronşic şi bronhopneumopatie cronică obstructivă.
-Insuficienţă cardiacă necontrolată terapeutic.
-Şoc cardiogen şi hipotensiune arterială marcată.
-Bloc atrio-ventricular de gradul II şi III, chiar asimptomatic.
-Angina Prinzmetal (în monoterapie).
-Boala nodului sinusal.
-Bradicardie (< 45-50 bătăi/min).
-Fenomene de tip Raynaud şi alte afecţiuni vasculospastice periferice, în forme severe.
-Feocromocitom netratat.
-Antecedente de reacţii anafilactice.
-Tratament concomitent cu sultopridă (un neuroleptic) sau floctafenină (un analgezic).

Administrare Atenolol 50 mg, comprimate:

Hipertensiune arterială: tratamentul se începe cu 1 comprimat (50 mg) o dată pe zi, crescând după nevoie la intervale de 4-5 zile; doza uzuală este de 2 comprimate (100 mg) o dată pe zi, de preferinţă dimineaţa; la nevoie se poate creşte până la 4 comprimate pe zi. Atenololul poate fi asociat cu alte antihipertensive de ex. diuretice.
Profilaxia crizelor de angină pectorală: doza uzuală este de 1 - 2 comprimate o dată pe zi. La nevoie doza poate fi crescută la 4 comprimate pe zi.
Infarct miocardic acut: tratamentul se iniţiază cu forme farmaceutice injectabile; după 24 de ore se continuă pe cale orală cu 100 mg pe zi (2 comprimate a 50 mg).
Aritmii cardiace: doza uzuală este de 1 - 2 comprimate pe zi.
La pacienţii cu insuficienţă renală - doza se ajustează în funcţie de clearance-ul creatininei sau creatininemie.

Creatinina serică mg/ml - mmol/l |Clearance-ul creatininei (ml/min) | Doza
< 25 - < 0,3 | ≥35 | 100 mg/zi în priză unică
25-50 - 0,3-0,6 | 15-35 | 50 mg/zi
>50 - > 0,6 | <15 | 50 mg la intervale de 48 de ore

Pacienţi hemodializaţi: tratamentul trebuie iniţiat în spital: 50 mg după fiecare şedinţă

Atenololul comprimate se administrează oral, de preferinţă dimineaţa într-o singură priză, cu o cantitate suficientă de lichid.
Dozele se pot ajusta în funcţie de frecvenţa cardiacă, care trebuie menţinută la o valoare în jur de 60/minut.

Compoziție Atenolol 50 mg, comprimate:

1 comprimat conţine atenolol 50 mg şi excipienţi: amidon de porumb, celuloză microcristalină, talc, stearat de magneziu, laurilsulfat de sodiu, dioxid de siliciu coloidal, polividonă k 30.

Precauții:

La pacienţii cu angină pectorală tratamentul nu trebuie întrerupt brusc (aceasta poate determina tulburări de ritm grave sau poate precipita un infarct miocardic acut); dozele se reduc treptat; dacă este necesar, se introduce un alt antianginos în această perioadă, pentru a evita agravarea anginei pectorale.

Atenționări:

Iniţierea tratamentului cu beta-blocante β1-selective la pacienţii cu astm bronşic sau bronhopenumopatie cronică obstructivă trebuie făcută cu doze mici. Se recomandă efectuarea periodică a probelor funcţionale respiratorii în timpul tratamentului. Dacă apar crize de dispnee se pot administra medicamente bronhodilatatoare stimulante beta2-adrenergice.
La pacienţii cu insuficienţă cardiacă controlată terapeutic, tratamentul trebuie iniţiat cu doze mici, care pot fi crescute treptat sub supraveghere medicală.
În cazul apariţiei bradicardiei simptomatice (< 55 bătăi/min), doza de atenolol trebuie redusă.
Datorită efectului dromotrop negativ, beta-blocantele se vor administra cu prudenţă la bolnavii cu bloc atrioventricular de gradul I.
Beta-blocantele β1selective pot fi administrate la pacienţii cu angină Prinzmetal, dar numai în asociaţie cu alte antianginoase.
Administrarea beta-blocantelor β1selective la pacienţii cu tulburări vasculospastice periferice impune prudenţă.
La pacienţii cu feocromocitom, înaintea administrării beta-blocantelor trebuie instituit tratament alfa-blocant, pentru a preveni riscul creşterii tensiunii arteriale.
La pacienţii cu insuficienţă renală doza trebuie adaptată în funcţie de clearance-ul creatininei.
La iniţierea tratamentului cu beta-blocante la pacienţii cu psoriazis, trebuie să se aibă în vedere că au fost semnalate cazuri de agravare a bolii în timpul tratamentului.
La pacienţii cu antecedente de reacţii anafilactice severe, în special la substanţe de contrast iodate, precum şi la cei aflaţi sub tratament de desensibilizare, administrarea beta-blocantelor poate constitui un factor agravant şi are efect antagonic faţă de adrenalină.
Deşi tratamentul cu beta-blocante micşorează riscul aritmiilor, ischemiei miocardice şi al salturilor hipertensive, în timpul anesteziei generale împiedicarea reacţiilor simpatoadrenergice compensatorii favorizează accidentele hipotensive. Atunci când tratamentul beta-blocant nu poate fi întrerupt înaintea anesteziei (de ex. la bolnavii coronarieni), se recomandă protejarea faţă de predominenţa vagală prin administrarea de atropină; se vor evita anestezicele generale care deprimă inima. Se recomandă informarea medicului anestezist dacă pacientul se află sub tratament cu beta-blocante. Dacă se impune întreruperea acestui tratament, o pauză de 48 de ore este suficientă pentru refacerea răspunsului la catecolamine.
În caz de tireotoxicoză beta-blocantele pot masca semnele cardiovasculare ale bolii.
Sportivii trebuie atenţionaţi că atenololul, ca şi alte blocante beta-adrenergice, sunt cuprinse în lista substanţelor dopante.

Reacții adverse ale Atenolol 50 mg, comprimate:

Frecvent: astenie, extremităti reci, bradicardie (uneori severă), tulburări digestive (gastralgii, greaţă, vărsături, diaree), insomnie, coşmaruri.
Rar: întârzierea conducerii atrioventriculare sau agravarea blocului atrioventricular preexistent, insuficienţă cardiacă, hipotensiune arterială marcată, bronhospasm, hipoglicemie, sindrom Raynaud, agravarea claudicaţiei intermitente preexistente, diverse manifestări cutanate (inclusiv erupţii psoriasiforme), prezenţa de anticorpi antinucleari (excepţional sindrom lupoid); asemenea fenomene sunt obişnuit reversibile după întreruperea tratamentului.

Supradozajul:

Supradozarea atenololului provoacă bradicardie, ameţeli, hipotensiune arterială, dispnee, cianoza extremităţilor, lipotimie, convulsii.
În cazul ingestiei recente se fac spălături gastrice şi se administrează cărbune medicinal.

Pentru combaterea bradicardiei marcate, deficitului de pompă cardiacă şi hipotensiunii arteriale severe se pot administra : atropină (1-2 mg intravenos), glucagon (10 mg intravenos lent, apoi perfuzie cu 1-10mg/ oră), izoprenalină (15-85 μg intravenos lent, eventual repetat, fără a depăşi 300 μg) sau dobutamină (2,5-10 μg/kg şi min în perfuzie intravenoasă).

În cazul decompensării cardiace la nou-născuţii a căror mame au fost tratate cu atenolol se recomandă spitalizarea în secţie de terapie intensivă. Se poate administra glucagon 0,3 mg/kg; folosirea izoprenalinei şi dobutaminei (în general sunt necesare doze mari) necesită supraveghere medicală atentă.

Interacțiuni cu alte medicamente:

Asocierea cu floctafenină este contraindicată; beta-blocantele inhibă reacţiile cardiovasculare compensatorii în cazul şocului sau hipotensiunii arteriale care pot fi produse de acest analgezic.
Administrarea concomitentă cu sultopridă este contraindicată, datorită riscului tulburărilor de ritm cardiac, care pot fi produse de acest neuroleptic (efect bradicardizant aditiv).
Asocierea cu antiaritmice (amiodaronă, propafenonă, chinidină, disopiramidă) poate determina tulburări de contractilitate, automatism şi conductibilitate prin inhibarea mecanismelor simpatice.
Beta-blocantele reduc reacţiile compensatorii simpatice cardiovasculare în cazul asocierii cu anestezice halogenate.
Administrarea concomitentă cu blocante ale canalelor de calciu (diltiazem, verapamil) creşte riscul deprimării miocardice; asemenea asociaţie obligă la multă prudenţă şi este contraindicată la bolnavii cu deficit de pompă cardiacă, bradicardie marcată sau tulburări de conducere.
Atenololul măreşte efectul medicamentelor antihipertensive; pentru antihipertensivele centrale (metildopa, clonidină, rezerpină) creşte efectul bradicardizant şi de încetinire a conducerii.
Antidepresivele triciclice, neurolepticele şi baclofenul, administrate concomitent cu atenolol, cresc riscul hipotensiunii arteriale ortostatice.
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) şi glucocorticoizii reduc efectul antihipertensiv al atenololului prin favorizarea retenţiei hidrosaline.
Asocierea cu insulină sau antidiabetice orale impune dozarea glicemiei, eventual ajustarea dozei de antidiabetic (reacţiile hipoglicemice sunt crescute şi prelungite, simptomele vegetative ale hipoglicemiei sunt mascate).
Tratamentul cu beta-blocante trebuie întrerupt, dacă este posibil, înaintea investigaţiilor radiologice cu substanţe de contrast iodate datorită riscului reacţiilor adverse severe.
Cimetidina creşte concentraţia plasmatică a atenololului prin inhibarea metabolizării hepatice a acestuia, mărind riscul reacţiilor adverse (de ex. bradicardie marcată).
Atenololul creşte nivelul plasmatic al lidocainei prin diminuarea metabolizării hepatice a acesteia, mărind riscul reacţiilor adverse cardiace şi neurologice.
Inductoarele enzimatice (de ex. fenobarbital, rifampicină) scad nivelul plasmatic al atenololui prin accelerarea metabolizării hepatice, micşorând efectele sale terapeutice.
Compuşii de magneziu, aluminiu şi calciu scad absorbţia digestivă a atenololului; se recomandă un interval de 2-3 ore între administrarea acestor preparate şi atenolol.

Administrarea de Atenolol 50 mg, comprimate în sarcină / alaptare:

Atenololul traversează bariera placentară. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte teratogene. Experienţa clinică nu a evidenţiat efecte dismorfogene sau teratogene în cazul femeilor însărcinate aflate sub tratament cu atenolol.
Nou-născuţii a căror mame au fost tratate antepartum cu atenolol pot prezenta hipotensiune arterială, bradicardie, detresă respiratorie, hipoglicemie.
Beta-blocantele pot fi administrate în perioada sarcinii. Tratamentul în apropierea datei naşterii impune prudenţă şi supravegherea atentă a nou-născutului (controlarea frecvenţei cardiace şi a glicemiei) în primele 3-5 zile de viaţă.
Beta-blocantele se excretă în laptele matern. Deoarece riscul bradicardiei şi hipoglicemiei la sugar nu a fost evaluat, se vor lua în considerare fie întreruperea tratamentului, fie întreruperea alăptării.

Prezentare ambalaj:

Cutie cu un flacon a 20 comprimate.

Condiții de păstrare:

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
Alte medicamente cu substanța activă atenololum:
Medicamente cu indicații asemănătoare cu Atenolol 50 mg, comprimate(din aceeași clasă):
Dacă ați descoperit inexactități în prospectul Atenolol 50 mg, comprimate vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!
Echipa ROmedic nu încurajează autotratamentul. Este foarte periculos să luați medicație fără indicația medicului. Nu există medicament "sigur", toate au efecte adverse, dintre care unele pot fi fatale. Prospectul medicamentului nu este suficient...există medicamente care pot fi nocive doar în anumite condiții, nespecificate pe prospect. ROmedic nu își asumă responsabilitatea asupra efectelor pe care acest site le are asupra vizitatorilor.
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.