Prospect Atenolol LPH 100 mg, comprimate

Substanța activă: atenololum
Producator: LaborMed Pharma Romania
Clasa ATC: [C07AB]: sistem cardiovascular >> betablocanti >> agenti betablocanti >> betablocanti selectivi
Categoria: Hipertensiunea arteriala - HTA
Grupa farmaceutică: beta-blocante selective
Tip: Comprimate

Indicații Atenolol LPH 100 mg, comprimate:

Hipertensiune arteriala.
Profilaxia crizelor de angina pectorala: este de ales in angina cronica stabila.
Infarct acut de miocard dupa ce starea clinica a pacientului o permite.
Aritmii cardiace: tahicardie sinusala, tahiaritmii supraventriculare, aritmii ventriculare; este de ales in aritmiile de patogenie simpatoadrenergica.

Contraindicații:

Hipersensibilitate la atenolol sau la oricare din componentii produsului.
Forme severe de astm bronsic si bronhopneumopatie cronica obstructiva.
Insuficienta cardiaca necontrolata terapeutic.
Soc cardiogen si hipotensiune arteriala marcata.
Bloc atrio-ventricular de gradul II si III, chiar asimptomatic.
Angina Prinzmetal (in monoterapie).
Boala nodului sinusal.
Bradicardie (< 45-50 batai/min)
Fenomene de tip Raynaud si alte afectiuni vasculospastice periferice, in forme severe.
Feocromocitom netratat.
Antecedente de reactii anafilactice.
Tratament concomitent cu sultoprida (un neuroleptic) sau floctafenina (un analgezic).

Administrare Atenolol LPH 100 mg, comprimate:

Hipertensiune arteriala: tratamentul se incepe cu 50 mg atenolol o data pe zi, crescand dupa nevoie la intervale de 4-5 zile; doza uzuala este de 100 mg atenolol o data pe zi, de preferinta dimineata. Atenololul poate fi asociat cu alte antihipertensive de exemplu diuretice.
Profilaxia crizelor de angina pectorala: doza initiala este de 50 mg atenolol/zi in priza unica; doza uzuala este de 50-100 mg atenolol o data pe zi. La nevoie doza poate fi crescuta la 200 mg atenolol pe zi.
Infarct miocardic acut: tratamentul se initiaza cu forme farmaceutice injectabile; administrarea orala de atenolol poate fi initiata cu o doza de 50 mg, la 15minute dupa administrarea ultimei doze i.v., urmand ca, 12 ore mai tarziu, sa fie administrata oral o alta doza de 50 mg atenolol. Dupa 24 de ore se poate continua terapia cu o doza zilnica de 100 mg atenolol, administrata oral, in priza unica.
Aritmii cardiace: doza uzuala este de 50-100 mg atenolol pe zi.
Pacientii cu insuficienta renala: doza se ajusteaza in functie de clearance-ul creatininei sau creatininemie.

Pacienti hemodializati: tratamentul trebuie initiat in spital 50 mg dupa fiecare sedinta

Atenololul comprimate se administreaza oral, de preferinta dimineata intr-o singura priza, cu o cantitate suficienta de lichid. Dozele se pot ajusta in functie de frecventa cardiaca, care trebuie mentinuta la o valoare in jur de 60 batai/minut.

Compoziție Atenolol LPH 100 mg, comprimate:

Atenolol LPH 100 mg
Un comprimat contine atenolol 100 mg si excipienti: gelatina, amidon de porumb, carbonat greu de magneziu, laurilsulfat de sodiu, talc, stearat de magneziu.

Precauții:

In cazul aparitiei bradicardiei simptomatice (< 55 batai/min.), doza de atenolol trebuie redusa. Sportivii trebuie atentionati ca atenololul, ca si alte blocante beta-adrenergice, sunt cuprinse in lista substantelor dopante.

Atenționări:

La pacientii cu angina pectorala tratamentul nu trebuie intrerupt brusc (aceasta poate determina tulburari de ritm grave sau poate precipita un infarct miocardic acut); dozele se reduc treptat; daca este necesar, se introduce un alt antianginos in aceasta perioada, pentru a evita agravarea anginei pectorale.
Initierea tratamentului cu beta-blocante B1- selective la pacientii cu forme usoare si moderate de astm bronsic sau bronhopneumopatie cronica obstructiva trebuie facuta cu doze mici. Se recomanda efectuarea periodica a probelor functionale respiratorii in timpul tratamentului. Daca apar crize de dispnee se pot administra medicamente bronhodilatatoare stimulante beta2-adrenergice.
La pacientii cu insuficienta cardiaca controlata terapeutic, tratamentul trebuie initiat cu doze mici, care pot fi crescute treptat sub supraveghere medicala.
Datorita efectului dromotrop negativ, beta-blocantele se vor administra cu prudenta la bolnavii cu bloc atrio ventricular de gradul I.
Beta-blocantele B1-selective pot fi administrate la pacientii cu angina Prinzmetal, dar numai in asociatie cu alte antianginoase.
Administrarea beta-blocantelor B1-selective la pacientii cu tulburari vasculospastice periferice impune prudenta.
La pacientii cu feocromocitom, inaintea administrarii beta-blocantelor trebuie instituit tratament alfa-blocant, pentru a preveni riscul cresterii tensiunii arteriale.
La pacientii cu insuficienta renala doza trebuie adaptata in functie de clearance-ul creatininei (vezi punctul Doze si mod de administrare).
La initierea tratamentului cu beta-blocante la pacientii cu psoriazis, trebuie sa se aiba in vedere ca au fost semnalate cazuri de agravare a bolii in timpul tratamentului.
La pacientii cu antecedente de reactii anafilactice severe, in special la substante de contrast iodate, precum si la cei aflati sub tratament de desensibilizare, administrarea beta-blocantelor poate constitui un factor agravant si are efect antagonic fata de adrenalina.
Desi tratamentul cu beta-blocante micsoreaza riscul aritmiilor, ischemiei miocardice si al salturilor hipertensive, in timpul anesteziei generale impiedicarea reactiilor simpatoadrenergice compensatorii favorizeaza accidentele hipotensive. Atunci cand tratamentul beta-blocant nu poate fi intrerupt inaintea anesteziei (de exemplu la bolnavii coronarieni), se recomanda protejarea fata de predominenta vagala prin administrarea de atropina; se vor evita anestezicele generale care deprima inima. Se recomanda informarea medicului anestezist daca pacientul se afla sub tratament cu beta-blocante.
Daca se impune intreruperea acestui tratament, o pauza de 48 de ore este suficienta pentru refacerea raspunsului la catecolamine.
In caz de tireotoxicoza beta-blocantele pot masca semnele cardiovasculare ale bolii.

Reacții adverse ale Atenolol LPH 100 mg, comprimate:

Frecvent: astenie, extremitati reci, bradicardie (uneori severa), tulburari digestive (gastralgii, greata, varsaturi, diaree), insomnie, cosmaruri, impotenta.

Rar: intarzierea conducerii atrio ventriculare sau agravarea blocului atrioventricular preexistent, insuficienta cardiaca, hipotensiune arteriala marcata, bronhospasm, hipoglicemie, sindrom Raynaud, agravarea claudicatiei intermitente preexistente, diverse manifestari cutanate (inclusiv eruptii psoriasiforme), prezenta de anticorpi antinucleari (exceptional sindrom lupoid); asemenea fenomene sunt obisnuit reversibile dupa intreruperea tratamentului.

In mod exceptional: cresterea transaminazelor hepatice precum si cateva cazuri de colestaza intrahepatica.

Supradozajul:

Supradozarea atenololului provoaca bradicardie, ameteli, hipotensiune arteriala, dispnee, cianoza extremitatilor, lipotimie, convulsii.
In cazul ingestiei recente se fac spalaturi gastrice si se administreaza carbune medicinal.
Pentru combaterea bradicardiei marcate, deficitului de pompa cardiaca si hipotensiunii arteriale severe se pot administra: atropina (1-2 mg intravenos), glucagon (10 mg intravenos lent, apoi perfuzie cu 1-10 mg/ora), izoprenalina (15-85 µg intravenos lent, eventual repetat, fara a depasi 300 µg) sau dobutamina (2,5-10 µg/kg si min. in perfuzie intravenoasa).
In cazul decompensarii cardiace la nou-nascutii ale caror mame au fost tratate cu atenolol se recomanda spitalizarea in sectie de terapie intensiva. Se poate administra glucagon 0,3 mg/kg; folosirea izoprenalinei si dobutaminei (in general sunt necesare doze mari) necesita supraveghere medicala atenta.

Interacțiuni cu alte medicamente:

Asocierea cu floctafenina este contraindicata; beta-blocantele inhiba reactiile cardiovasculare compensatorii in cazul socului sau hipotensiunii arteriale care pot fi produse de acest analgezic.
Administrarea concomitenta cu sultoprida este contraindicata, datorita riscului tulburarilor de ritm cardiac, care pot fi produse de acest neuroleptic (efect bradicardizant aditiv).
Asocierea cu antiaritmice (amiodarona, propafenona, chinidina, disopiramida) poate determina tulburari de contractilitate, automatism si conductibilitate prin inhibarea mecanismelor simpatice.
Beta-blocantele reduc reactiile compensatorii simpatice cardiovasculare in cazul asocierii cu anestezice halogenate.
Administrarea concomitenta cu blocante ale canalelor de calciu (diltiazem, verapamil) creste riscul deprimarii miocardice; asemenea asociatie obliga la multa prudenta si este contraindicata la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca, bradicardie marcata sau tulburari de conducere.
Atenololul mareste efectul medicamentelor antihipertensive; pentru antihipertensivele centrale (metildopa, clonidina, rezerpina) creste efectul bradicardizant si de incetinire a conducerii.
Antidepresivele triciclice, neurolepticele si baclofenul, administrate concomitent cu atenolol, cresc riscul hipotensiunii arteriale ortostatice.
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) si glucocorticoizii reduc efectul antihipertensiv al atenololului prin favorizarea retentiei hidrosaline.
Asocierea cu insulina sau antidiabetice orale impune dozarea glicemiei, eventual ajustarea dozei de antidiabetic (reactiile hipoglicemice sunt crescute si prelungite, simptomele vegetative ale hipoglicemiei sunt mascate).
Tratamentul cu beta-blocante trebuie intrerupt, daca este posibil, inaintea investigatiilor radiologice cu substante de contrast iodate datorita riscului reactiilor adverse severe.
Atenololul creste nivelul plasmatic al lidocainei prin diminuarea metabolizarii hepatice a acesteia, marind riscul reactiilor adverse cardiace si neurologice.
Compusii de magneziu, aluminiu si calciu scad absorbtia digestiva a atenololului; se recomanda un interval de 2-3 ore intre administrarea acestor preparate si atenolol.

Administrarea de Atenolol LPH 100 mg, comprimate în sarcină / alaptare:

Atenololul traverseaza bariera placentara. Studiile la animale nu au evidentiat efecte teratogene. Experienta clinica nu a evidentiat efecte dismorfogene sau teratogene in cazul femeilor insarcinate aflate sub tratament cu atenolol.
Nou-nascutii ale caror mame au fost tratate antepartum cu atenolol pot prezenta hipotensiune arteriala, bradicardie, detresa respiratorie, hipoglicemie.
Beta-blocantele se pot administra in perioada sarcinii numai la indicatia stricta a medicului. Tratamentul in apropierea datei nasterii impune prudenta si supravegherea atenta a nou-nascutului (controlarea frecventei cardiace si a glicemiei) in primele 3-5 zile de viata.
Beta-blocantele se excreta in laptele matern. Deoarece riscul bradicardie si hipoglicemiei la sugar nu a fost evaluat, se vor lua in considerare fie intreruperea tratamentului, fie intreruperea alaptarii.

Prezentare ambalaj:

Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a cate 10 comprimate.

Condiții de păstrare:

A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj.
Nu sunt necesare conditii speciale de pastrare.
A nu se lasa la indemana copiilor.
Alte medicamente cu substanța activă atenololum:
Medicamente cu indicații asemănătoare cu Atenolol LPH 100 mg, comprimate(din aceeași clasă):
Dacă ați descoperit inexactități în prospectul Atenolol LPH 100 mg, comprimate vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!
Echipa ROmedic nu încurajează autotratamentul. Este foarte periculos să luați medicație fără indicația medicului. Nu există medicament "sigur", toate au efecte adverse, dintre care unele pot fi fatale. Prospectul medicamentului nu este suficient...există medicamente care pot fi nocive doar în anumite condiții, nespecificate pe prospect. ROmedic nu își asumă responsabilitatea asupra efectelor pe care acest site le are asupra vizitatorilor.