Prospect Insuman Basal 100 UI/ml suspensie injectabilă în cartuş

Substanța activă: insuline umane

Producator: Sanofi-Aventis Deutschland GmbH, Germania

Clasa ATC: [A10AC]: tractul digestiv si metabolism >> terapia antidiabetica >> insuline si alte preparate parenterale >> insuline si analogi cu actiune intermediara

Grupa farmaceutică: medicamente antidiabetice; insuline si analogi injectabili, cu actiune intermediara

Insuman Basal conţine ca substanţă activă insulina umană, care este produsă printr-un proces biotehnologic şi este identică cu insulina din corpul uman.

Insuman Basal este un preparat de insulină cu acţiune de lungă durată şi debut progresiv. Insulina este prezentă sub formă de cristale mici de protamininsulină.

Indicații Insuman Basal 100 UI/ml suspensie injectabilă în cartuş:

Insuman Basal este utilizat pentru a reduce valoarea crescută a zahărului din sânge (glicemiei) la pacienţii cu diabet zaharat, care necesită tratament cu insulină. Diabetul zaharat este o boală în care organismul dumneavoastră nu produce suficientă insulină pentru menţinerea valorii normale a glicemiei.

Contraindicații:

Nu utilizaţi Insuman Basal

Dacă sunteţi alergic la insulină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament.

Administrare Insuman Basal 100 UI/ml suspensie injectabilă în cartuş:

Doza

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

În funcţie de stilul dumneavoastră de viaţă şi de rezultatele testelor privind cantitatea zahărului (glucoza) din sânge, medicul dumneavoastră:
- va decide ce doză zilnică de Insuman Basal vă este necesară,
- vă va spune când să vă verificaţi valoarea glicemiei şi dacă sunt necesare şi teste urinare,
- vă va spune când este necesar să vă injectaţi o doză mai mare sau mai mică de Insuman Basal.

Valoarea glicemiei poate fi influenţată de mulţi factori. Trebuie să cunoaşteţi aceşti factori astfel încât să puteţi să reacţionaţi corespunzător la modificările glicemiei şi să preveniţi scăderea sau creşterea excesivă a acesteia. Pentru mai multe informaţii, vezi textul din chenarul de la sfârşitul acestui prospect.

Frecvenţa de administrare

Insuman Basal se injectează sub piele, cu 45 până la 60 de minute înainte de masă.

Mod de administrare

Insuman Basal este un fluid (suspensie) pentru injecţii sub piele.

NU injectaţi Insuman Basal în venă (vas de sânge).

Medicul dumneavoastră vă va arăta în care regiune a pielii trebuie să vă injectaţi insulina. La fiecare injectare, schimbaţi locul de administrare din cadrul regiunii cutanate respective.

Nu utilizaţi Insuman Basal în pompe pentru insulină sau alte pompe de perfuzie - pentru astfel de dispozitive există preparate speciale de insulină.

Cum să utilizaţi cartușele

Insuman Basal în cartușe este indicat doar pentru injecții administrate imediat sub piele cu ajutorul unui stilou injector (pen) preumplut reutilizabil. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă trebuie să vă injectați insulina prin altă metodă. Pentru a vă asigura că vă administraţi doza exactă, cartuşele de Insuman Basal trebuie utilizate numai cu următoarele stilouri injectoare (pen-uri):
- JuniorSTAR, care permite stabilirea de doze în trepte de câte 0,5 unităţi
- OptiPen, ClikSTAR, Tactipen, Autopen 24, AllStar sau AllStar PRO, care permit stabilirea de doze în trepte de câte 1 unitate.
Este posibil ca nu toate aceste stilouri injectoare (pen-uri) să fie comercializate în ţara dumneavoastră.

Stiloul injector (pen-ul) trebuie utilizat conform recomandărilor din informaţiile furnizate de către fabricantul dispozitivului medical. Trebuie urmate cu stricteţe instrucţiunile fabricantului de utilizare a stiloului injector (pen-ului) cu privire la încărcarea cartuşului, ataşarea acului pentru injecţie şi administrarea injecţiei de insulină.

Ţineţi cartuşul la temperatura camerei timp de 1 până la 2 ore înainte de introducerea în stiloul injector (pen). Omogenizaţi bine insulina şi verificaţi-o înainte de inserarea în stiloul injector (pen). Mai târziu, trebuie să omogenizaţi bine insulina imediat înainte de fiecare injectare.

Omogenizarea se realizează cel mai bine prin mişcarea uşoară înainte-înapoi a cartuşului sau stiloului injector (pen-ului) de cel puţin 10 ori. Pentru facilitarea omogenizării, în cartuş există trei sfere mici din metal.

După omogenizare, suspensia trebuie să aibă un aspect alb-lăptos uniform. Suspensia nu trebuie utilizată dacă rămâne clară sau dacă, de exemplu, formează agregate, în insulină apar flocoane, particule sau aspecte similare sau dacă aderă la pereţii sau la baza cartuşului. În aceste situaţii, se va utiliza un cartuş nou, care conţine o suspensie uniformă după omogenizare.

Utilizaţi întotdeauna un cartuş nou dacă observaţi înrăutăţirea neaşteptată a controlului glicemiei dumneavoastră. Aceasta se poate datora faptului că insulina şi-a pierdut din eficacitate. În cazul în care credeţi că aveţi o problemă cu insulina dumneavoastră, rugaţi-l pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist să o verifice.

Precauţii speciale înainte de injectare

Înainte de injectare, eliminaţi orice bulă de aer (vezi instrucţiunile de utilizare a stiloului injector). Asiguraţi-vă că nici alcoolul medicinal, nici alte dezinfectante sau alte substanţe nu vin în contact cu insulina.
- Nu reumpleţi şi nu reutilizaţi cartuşele goale.
- Nu adăugaţi nicio altă insulină în cartuş.
- Nu amestecaţi insulina cu niciun alt medicament.

Probleme cu stiloul injector (pen-ul)?

Citiţi instrucţiunile de utilizare a stiloului injector (pen-ului) furnizate de către fabricant. Dacă stiloul injector (pen-ul) pentru insulină este defect sau nu funcţionează corect (din cauza unor defecţiuni mecanice) trebuie aruncat şi trebuie utilizat un nou stilou injector (pen) pentru insulină.

Dacă utilizaţi mai mult Insuman Basal decât trebuie
- Dacă v-aţi injectat prea mult din Insuman Basal, valoarea glicemiei dumneavoastră poate să scadă prea mult (hipoglicemie). Verificaţi-vă frecvent glicemia. În general, pentru a preveni hipoglicemia trebuie să mâncaţi mai mult şi să vă controlaţi glicemia. Pentru informaţii privind tratamentul hipoglicemiei, vezi textul din chenarul de la sfârşitul acestui prospect.

Dacă uitaţi să utilizaţi Insuman Basal
- Dacă aţi omis o doză de Insuman Basal sau nu v-aţi injectat suficientă insulină, valoarea glicemiei dumneavoastră poate deveni prea mare (hiperglicemie). Verificaţi-vă frecvent glicemia. Pentru informaţii privind tratamentul hiperglicemiei, vezi textul din chenarul de la sfârşitul acestui prospect.

- Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să utilizaţi Insuman Basal Aceasta poate duce la hiperglicemie severă (glicemie foarte mare) şi cetoacidoză (acumulare de acid în sânge, deoarece organismul metabolizează grăsimi în loc de zahăr). Nu întrerupeţi tratamentul cu Insuman Basal fără să discutaţi cu un medic, care vă va spune ce trebuie făcut.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.

Înlocuirea din greşeală a unei insuline cu alta

Trebuie să verificaţi întotdeauna eticheta insulinei înaintea fiecărei injecţii pentru a evita înlocuirea din greşeală a Insuman Basal cu alte insuline.

Compoziție Insuman Basal 100 UI/ml suspensie injectabilă în cartuş:

- Substanţa activă este insulina umană. Un mililitru de Insuman Basal conţine 100 UI (Unităţi Internaţionale) de substanţă activă, insulină umană.
- Celelalte componente sunt: sulfat de protamină, metacrezol, fenol, clorură de zinc, dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat, glicerol, hidroxid de sodiu (vezi „Informaţii importante privind unele componente ale Insuman Basal”), acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) şi apă pentru preparate injectabile.

Precauții:

Insuman Basal în cartușe este indicat doar pentru injecții administrate imediat sub piele cu ajutorul unui stilou injector (pen) preumplut reutilizabil. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă trebuie să vă injectați insulina prin altă metodă.

Înainte să utilizaţi Insuman Basal, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
Respectaţi cu stricteţe instrucţiunile privind doza, monitorizarea (analize de sânge şi urină), dieta şi activitatea fizică (munca fizică şi exerciţiile fizice), aşa cum aţi discutat cu medicul dumneavoastră.

Dacă sunteţi alergic la acest medicament sau la insuline animale, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

Grupe speciale de pacienţi
Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii sau dacă sunteţi în vârstă, discutaţi cu medicul dumneavoastră, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o doză mai mică.

Călătorii
Înainte de a pleca într-o călătorie, cereţi sfatul medicului dumneavoastră. Ar putea fi necesar să discutaţi despre:
- disponibilitatea insulinei utilizate de dumneavoastră în ţara pe care o veţi vizita,
- cum se pot procura insulina, seringile pentru injecţie etc,
- păstrarea corectă a insulinei în timpul călătoriei,
- orarul meselor şi al administrării insulinei în timpul călătoriei,
- efectele posibile ale schimbărilor de fus orar,
- noi riscuri pentru sănătate, posibile în ţările pe care le veţi vizita,
- ce trebuie să faceţi în situaţii de urgenţă, când nu vă simţiţi bine sau când vă îmbolnăviţi.

Boli şi traumatisme
În următoarele situaţii, tratamentul diabetului dumneavoastră zaharat poate necesita atenţie suplimentară:
- Dacă sunteţi bolnav sau aţi suferit un traumatism major, valoarea glicemiei dumneavoastră poate să crească (hiperglicemie).
- Dacă nu mâncaţi suficient, valoarea glicemiei dumneavoastră poate să scadă prea mult (hipoglicemie).
În majoritatea cazurilor, veţi avea nevoie de medic. Asiguraţi-vă că puteţi contacta medicul în timp util.

Dacă aveţi diabet zaharat de tip 1 (diabet zaharat insulino-dependent), nu întrerupeţi insulina şi continuaţi să vă asiguraţi un aport adecvat de glucide. Spuneţi întotdeauna celor care se ocupă de dumneavoastră sau celor care vă tratează că aveţi nevoie de insulină.

Unii pacienţi cu diabet zaharat de tip 2 diagnosticat cu mult timp înainte şi boală de inimă sau care au avut accident vascular cerebral, care au fost trataţi cu pioglitazonă şi insulină au dezvoltat insuficienţă cardiacă. Informaţi medicul dumneavoastră cât mai curând posibil dacă prezentaţi semne de insuficienţă cardiacă, cum sunt senzaţie neobişnuită de lipsă de aer sau creştere rapidă în greutate sau umflături localizate (edeme).

Atenționări:

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Capacitatea dumneavoastră de concentrare sau de reacţie poate fi diminuată dacă:
- aveţi hipoglicemie (valori mici ale glicemiei),
- aveţi hiperglicemie (valori mari ale glicemiei),
- aveţi tulburări de vedere.

Aveţi în vedere această posibilitate în orice situaţie care vă poate pune pe dumneavoastră sau pe cei din jur în pericol (de exemplu conducerea unui vehicul sau folosirea de utilaje). Trebuie să cereţi sfatul medicului dumneavoastră dacă puteţi conduce vehicule în situaţia în care:
- aveţi episoade frecvente de hipoglicemie,
- primele simptome de avertizare care vă ajută să recunoaşteţi hipoglicemia sunt reduse sau absente.

Informaţii importante privind unele componente ale Insuman Basal

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) pentru o doză, adică practic „nu conţine sodiu”.

Reacții adverse ale Insuman Basal 100 UI/ml suspensie injectabilă în cartuş:

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Cele mai grave reacţii adverse
Reacţii adverse raportate mai puţin frecvent (pot apărea la 1 din 100 de persoane)
• Reacţii alergice severe însoţite de tensiune arterială mică (şoc)

Reacţii adverse raportate cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Cea mai frecventă reacţie adversă este hipoglicemia (valori mici ale glicemiei). Hipoglicemia gravă poate determina un atac de cord sau leziuni ale creierului şi vă poate pune viaţa în pericol. Pentru informaţii suplimentare privind reacţiile adverse ale hipoglicemiei sau hiperglicemiei, vezi textul din chenarul de la sfârşitul acestui prospect.
• Reacţii alergice severe la insulină pot să apară şi pot pune viaţa în pericol. Astfel de reacţii la insulină sau la excipienţi pot determina reacţii cutanate extinse (erupţie cutanată şi mâncărime pe tot corpul), umflare severă a pielii sau mucoaselor (angioedem), senzaţie de lipsă de aer, scădere a tensiunii arteriale cu bătăi rapide ale inimii şi transpiraţii.

Alte reacţii adverse
Reacţii adverse raportate frecvent (pot apărea la 1 din 10 persoane)
• Edem
Tratamentul cu insulină poate determina acumulare temporară de apă în organism, cu umflarea gambelor şi gleznelor.
• Reacţii la locul de injectare

Reacţii adverse raportate mai puţin frecvent
• Urticarie la locul de injectare (erupţie cutanată însoţită de mâncărime)

Reacţii adverse raportate cu frecvenţă necunoscută
• Retenţie de sodiu
• Reacţii oculare
O modificare importantă (în bine sau în rău) a controlului glicemiei dumneavoastră poate determina tulburări temporare de vedere. Dacă aveţi retinopatie proliferativă (o afecţiune oculară asociată diabetului zaharat), episoadele de hipoglicemie severă pot determina pierderea temporară a vederii.
• Modificări cutanate la locul injectării (lipodistrofie)
Dacă vă injectaţi insulina prea des în acelaşi loc, ţesutul gras de sub piele se poate fie subţia, fie îngroşa, în acel loc. Insulina injectată într-un astfel de loc poate să nu acţioneze corespunzător. Schimbarea locului injectării la fiecare injectare poate ajuta la prevenirea unor astfel de modificări ale pielii.
• Reacţii alergice şi cutanate
Pot să apară şi alte reacţii uşoare la locul de injectare (cum sunt roşeaţă la locul de injectare, durere neobişnuit de intensă la locul de injectare, mâncărime, umflare la locul de injectare sau inflamaţie la locul de injectare). Acestea se pot întinde şi în jurul locului de injectare. De obicei, majoritatea reacţiilor minore la insuline dispar în decurs de câteva zile până la câteva săptămâni.
• Anticorpi anti-insulină
Tratamentul cu insulină poate determina producerea de către organism a anticorpilor anti-insulină (substanţe care acţionează împotriva insulinei). Cu toate acestea, numai foarte rar, aceasta va necesita modificarea dozei dumneavoastră de insulină.

Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat pe www.anm.ro. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Interacțiuni cu alte medicamente:

Anumite medicamente determină modificări ale valorii glicemiei (scăderea sau creşterea acesteia sau ambele, în funcţie de situaţie). În fiecare caz, poate fi necesară ajustarea dozei de insulină pentru a evita valorile glicemiei, care fie sunt prea scăzute, fie sunt prea crescute. Aveţi grijă atunci când începeţi sau când încetaţi să utilizaţi un alt medicament.

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente. Înainte de a începe să utilizaţi un medicament, întrebaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă acesta poate influenţa glicemia şi, dacă este necesar, ce măsuri trebuie să luaţi.

Medicamentele care pot să scadă valoarea glicemiei (hipoglicemie) includ:
- toate celelalte medicamente folosite pentru a trata diabetul zaharat,
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA, folosiţi pentru a trata anumite afecţiuni cardiace sau tensiunea arterială mare),
- disopiramida (folosită pentru a trata anumite afecţiuni cardiace),
- fluoxetina (folosită pentru a trata depresia),
- fibraţii (folosiţi pentru scăderea valorilor mari ale grăsimilor din sânge),
- inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO, folosiţi pentru a trata depresia),
- pentoxifilina, propoxifenul, salicilaţii (cum este acidul acetilsalicilic, folosit pentru ameliorarea durerii şi scăderea febrei),
- sulfonamidele antibacteriene.

Medicamentele care pot să crească valoarea glicemiei (hiperglicemie) includ:
- glucocorticoizi (cum este „cortizonul”, folosit pentru a trata inflamaţia),
- danazol (medicament care acţionează asupra ovulaţiei),
- diazoxid (folosit pentru a trata tensiunea arterială mare),
- diuretice (folosite pentru a trata tensiunea arterială mare sau acumularea excesivă de lichide),
- glucagon (hormon pancreatic folosit pentru a trata hipoglicemia severă),
- izoniazidă (folosită pentru a trata tuberculoza),
- estrogeni şi progestogeni (cum sunt în contraceptivele orale, folosite pentru evitarea sarcinii),
- derivaţi fenotiazinici (folosiţi pentru a trata afecţiuni psihice),
- somatropină (hormon de creştere),
- medicamente simpatomimetice (cum sunt epinefrina [adrenalina], salbutamolul, terbutalina folosite pentru a trata astmul bronşic),
- hormoni tiroidieni (folosiţi pentru a trata afecţiuni ale glandei tiroide),
- inhibitori de protează (folosiţi pentru a trata HIV),
- medicamente antipsihotice atipice (cum sunt olanzapina şi clozapina).

Valoarea glicemiei poate fie să crească, fie să scadă dacă utilizaţi:
- blocante beta-adrenergice (folosite pentru a trata tensiunea arterială mare),
- clonidină (folosită pentru a trata tensiunea arterială mare),
- săruri de litiu (folosite pentru a trata afecţiuni psihice).
Pentamidina (folosită pentru a trata unele infecţii determinate de paraziţi) poate să determine hipoglicemie, care poate fi urmată uneori de hiperglicemie.

Blocantele beta-adrenergice ca şi alte medicamente simpatolitice (cum sunt clonidina, guanetidina şi rezerpina) pot diminua sau suprima primele simptome de avertizare care vă ajută să recunoaşteţi hipoglicemia.

Dacă nu sunteţi sigur că utilizaţi unul dintre aceste medicamente, întrebaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.

Insuman Basal împreună cu alcool etilic

Valorile glicemiei dumneavoastră pot fie să crească, fie să scadă în cazul în care consumaţi băuturi alcoolice.

Administrarea de Insuman Basal 100 UI/ml suspensie injectabilă în cartuş în sarcină / alaptare:

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Informaţi medicul dumneavoastră dacă v-aţi planificat să rămâneţi gravidă sau dacă sunteţi gravidă. Poate fi necesară modificarea dozei de insulină în timpul sarcinii şi după naştere. Controlul deosebit de atent al diabetului dumneavoastră zaharat şi prevenirea hipoglicemiei sunt importante pentru sănătatea copilului dumneavoastră. Cu toate acestea, nu există experienţă cu privire la utilizarea Insuman Basal la femeile gravide.

Dacă alăptaţi, cereţi sfatul medicului dumneavoastră, deoarece poate fi necesară modificarea dozelor de insulină şi a dietei.

Prezentare ambalaj:

După omogenizare, Insuman Basal este un fluid uniform, cu aspect lăptos (suspensie injectabilă), fără agregate, particule sau flocoane vizibile.

Insuman Basal este disponibil în cartuşe conţinând 3 ml suspensie (300 UI). Sunt disponibile cutii cu 3, 4, 5, 6, 9 şi 10 cartuşe a câte 3 ml. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Condiții de păstrare:

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe eticheta cartușului după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Cartușele nedeschise
A se păstra la frigider (2°C-8°C). A nu se congela. A nu se pune Insuman Basal lângă pereţii congelatorului sau pachetul cu lichid de congelare din lada frigorifică. A se ţine cartușul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

Cartuşele în curs de utilizare
Cartuşele, în curs de utilizare (introduse în stiloul injector (pen-ul) pentru insulină) sau transportate ca rezervă, pot fi păstrate maxim 4 săptămâni la temperaturi care nu depăşesc 25°C şi la distanţă de căldură directă (de exemplu lângă aparate de încălzit) sau lumină directă (lumina directă a soarelui sau lângă o lampă). Cartuşul în curs de utilizare nu trebuie păstrat la frigider. A nu se utiliza cartuşul după acest interval de timp.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

---------------------------------------------------------

HIPERGLICEMIA ŞI HIPOGLICEMIA

Luaţi întotdeauna o cantitate de zahăr (cel puţin 20 g) cu dumneavoastră.
Ţineţi asupra dumneavoastră o notă că sunteţi diabetic.

HIPERGLICEMIA (valori mari ale glicemiei)

Dacă glicemia dumneavoastră este prea mare (hiperglicemie), este posibil să nu vă fi injectat suficientă insulină.

De ce apare hiperglicemia?

Exemplele includ:
- nu v-aţi administrat insulină sau nu v-aţi administrat suficientă insulină, de exemplu din cauza funcţionării defectuoase a pompei sau blocării cateterului,
- faceţi mai puţine exerciţii fizice decât de obicei, sunteţi stresat (stres emoţional, stare de agitaţie) sau aveţi un traumatism, o operaţie, o infecţie sau febră,
- utilizaţi sau aţi utilizat anumite alte medicamente (vezi pct. „Insuman împreună cu alte medicamente”).

Simptome de avertizare a hiperglicemiei

Setea, creşterea nevoii de a urina (de a elimina urină), oboseala, pielea uscată, înroşirea feţei, pierderea poftei de mâncare, tensiunea arterială scăzută, bătăile cardiace rapide şi prezenţa glucozei şi a corpilor cetonici în urină. Durerile de stomac, respiraţia rapidă şi profundă, somnolenţa sau chiar pierderea conştienţei pot fi semnele unei stări grave (cetoacidoză), determinată de lipsa insulinei.

Ce trebuie să faceţi în caz de hiperglicemie

Verificaţi-vă valoarea glicemiei şi prezenţa corpilor cetonici în urină imediat ce apar oricare dintre simptomele descrise mai sus. Hiperglicemia severă sau cetoacidoza trebuie tratate întotdeauna de către medic, în mod normal în spital.

HIPOGLICEMIA (valori mici ale glicemiei)

Dacă valoarea glicemiei dumneavoastră scade prea mult, vă puteţi pierde conştienţa. Hipoglicemia gravă poate determina un atac de cord sau leziuni ale creierului şi vă poate pune viaţa în pericol. În mod normal, trebuie să vă daţi seama când glicemia dumneavoastră scade prea mult, astfel încât să puteţi lua măsurile corespunzătoare.

De ce apare hipoglicemia?

Exemplele includ:
- vă administraţi prea multă insulină,
- omiteţi sau amânaţi să mâncaţi,
- nu mâncaţi suficient sau consumaţi alimente care conţin mai puţine glucide decât normal (zahărul şi substanţele similare zahărului se numesc glucide; cu toate acestea, îndulcitorii artificiali NU sunt glucide),
- pierdeţi glucide prin vărsături sau diaree,
- beţi alcool etilic, mai ales dacă nu mâncaţi suficient,
- faceţi mai multe exerciţii fizice decât de obicei sau un alt gen de activitate fizică,
- sunteţi în convalescenţă după un traumatism, o operaţie sau un alt stres,
- sunteţi în convalescenţă după o boală sau după febră,
- utilizaţi sau aţi încetat să utilizaţi anumite alte medicamente (vezi pct. „Insuman împreună cu alte medicamente”).

De asemenea, hipoglicemia poate să apară mai ales dacă:
- tocmai aţi început tratamentul cu insulină sau aţi trecut la un alt preparat de insulină,
- valorile glicemiei dumneavoastră sunt aproape normale sau sunt instabile,
- suferiţi de boli severe de rinichi sau de ficat sau de alte afecţiuni, cum este hipotiroidia.

Simptome de avertizare a hipoglicemiei

- La nivelul organismului dumneavoastră
Exemple de simptome care vă avertizează că valoarea glicemiei scade prea mult sau prea repede: transpiraţii, piele umedă, anxietate, bătăi cardiace rapide, tensiune arterială mare, palpitaţii şi bătăi cardiace neregulate. Aceste simptome apar frecvent înaintea celor determinate de valorile scăzute ale zahărului în creier.

- La nivelul creierului dumneavoastră
Exemple de simptome care indică o valoare scăzută a zahărului în creier: dureri de cap, foame intensă, greaţă, vărsături, oboseală, somnolenţă, tulburări de somn, nelinişte, comportament agresiv, tulburări de concentrare, tulburări ale capacităţii de reacţie, depresie, confuzie, tulburări de vorbire (uneori pierderea totală a vorbirii), tulburări vizuale, tremurături, paralizie, senzaţie de furnicături (parestezii), senzaţii de amorţeală şi furnicături la nivelul gurii, ameţeli, pierderea autocontrolului, incapacitate de a-şi purta de grijă, convulsii şi pierderea conştienţei.

Primele simptome care vă avertizează că se instalează hipoglicemia (simptome de avertizare a hipoglicemiei) pot fi modificate, mai slabe sau pot lipsi, dacă:
- sunteţi vârstnic, aveţi diabet zaharat de mult timp sau dacă suferiţi de un anumit tip de boală nervoasă (neuropatie vegetativă diabetică),
- aţi avut recent hipoglicemie (de exemplu cu o zi înainte) sau dacă aceasta se dezvoltă lent,
- aveţi valori aproape normale ale glicemiei sau, cel puţin, mult îmbunătăţite,
- aţi trecut recent de la o insulină de tip animal la o insulină de tip uman, cum este Insuman,
- utilizaţi sau aţi utilizat anumite alte medicamente (vezi pct. „Insuman împreună cu alte medicamente”).

În astfel de cazuri, puteţi să dezvoltaţi hipoglicemie severă (şi chiar să leşinaţi), înainte să vă daţi seama de situaţie. Fiţi familiarizat cu simptomele de avertizare a hipoglicemiei. Dacă este necesar, testarea mai frecventă a glicemiei vă poate ajuta să identificaţi episoadele uşoare de hipoglicemie, care altfel pot trece neobservate. Dacă nu sunteţi sigur că recunoaşteţi simptomele de avertizare a hipoglicemiei, evitaţi situaţiile în care aceasta vă poate pune pe dumneavoastră sau pe cei din jur în pericol (de exemplu conducerea vehiculelor).

Ce trebuie să faceţi în caz de hipoglicemie

1. Nu vă administraţi insulină. Mâncaţi imediat 10 până la 20 g de zahăr, de exemplu glucoză, zahăr cubic sau beţi o băutură îndulcită cu zahăr. Atenţie: Îndulcitorii artificiali şi alimentele îndulcite cu aceştia (de exemplu băuturile dietetice) nu vă ajută în caz de hipoglicemie.
2. Apoi mâncaţi ceva care are efect durabil de creştere a glicemiei (cum sunt pâinea sau pastele făinoase). Medicul dumneavoastră sau asistenta trebuie să vă fi vorbit despre acest lucru.
3. Dacă hipoglicemia se reinstalează, mâncaţi alte 10 până la 20 g de zahăr.
4. Anunţaţi imediat medicul dacă nu puteţi controla hipoglicemia sau dacă aceasta reapare.

Spuneţi rudelor, prietenilor şi colegilor dumneavoastră apropiaţi următoarele:

Dacă nu puteţi să înghiţiţi sau dacă sunteţi inconştient, veţi avea nevoie de o injecţie cu glucoză sau glucagon (un medicament care creşte glicemia). Aceste injecţii sunt justificate chiar dacă nu este sigur că aveţi hipoglicemie.

Se recomandă să vă testaţi glicemia imediat după ce aţi luat glucoza, pentru a verifica dacă aveţi într-adevăr hipoglicemie.

Alte medicamente cu substanța activă insuline umane:

Medicamente cu indicații asemănătoare cu Insuman Basal 100 UI/ml suspensie injectabilă în cartuş(din aceeași clasă):

Dacă ați descoperit inexactități în prospectul Insuman Basal 100 UI/ml suspensie injectabilă în cartuş vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!