Prospect Toxogonin 250 mg/ml soluţie injectabilă

Substanța activă: obidoximi chloridum

Clasa ATC: [V03AB]: varia >> alte produse terapeutice >> alte produse terapeutice >> produse antidot

Indicații Toxogonin 250 mg/ml soluţie injectabilă:

Toxogonin conţine clorură de obidoximă, un antidot în intoxicaţia cu organofosforice. Este utilizat în tratamentul intoxicaţiei cu substanţe din clasa insecticidelor organofosforice (fosfaţi alchilici, tiofosfaţi alchilici, esteri ai acidului fosforic, esteri ai acidului tiofosforic), cum ar fi Parathion= E 605 forte, în care acetilcolinesterazele inactivate pot fi reactivate de către antidotul specific Toxogonin.
Simptome ale intoxicaţiei acute cu organofosforice
Intoxicaţia cu insecticide organofosforice este suspectată în prezenţa semnelor de stimulare parasimpatică cum sunt mioză (poate fi absentă), bronhospasm, diaree şi vărsături, colici, bradicardie, stare de colaps; mai pot să apară convulsii, spasme musculare, depresie respiratorie, edem pulmonar şi comă.
În cazurile mai puţin grave, următoarele simptome pot fi luate în consideraţie în suspectarea unei intoxicaţii cu organofosforice: ameţeală, tulburări de vedere, stare de slăbiciune, manifestări astmatice, hipersudoraţie, greaţă şi vărsături.

Contraindicații:

Nu utilizaţi Toxogonin în cazul intoxicaţiei cu insecticide din grupa carbamaţilor (de exemplu Aldicarb = Temik 5G).
Toxogonin este ineficace în acest caz sau poate chiar intensifica acţiunea carbamaţilor. În aceste cazuri se va administra doar atropină şi se va recurge la tratament simptomatic.

Administrare Toxogonin 250 mg/ml soluţie injectabilă:

Înainte de administrarea Toxogonin, pacienţii vor fi trataţi prin măsuri specifice de urgenţă şi prin administrarea iniţială de atropină.
Măsurile care se iau în primele 15 minute sunt de o importanţă crucială pentru supravieţuirea bolnavului intoxicat şi de aceea tratamentul trebuie început mai înainte ca pacientul să ajungă la spital!
Următoarele manevre terapeutice trebuie aplicate cât mai curând posibil:
Măsuri generale
După ingestia orală
a toxicului, se impune efectuarea lavajului gastric, urmat de administrarea de cărbune activ; aceste măsuri se vor repeta de câte ori este nevoie.
După contactul cu pielea
Dacă toxicul a intrat în contact cu tegumentele se vor îndepărta hainele iar întregul corp al bolnavului se va spăla cu o soluţie de hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat de sodiu) sau de polietilenglicol.
În general: Se vor menţine deschise căile aeriene (intubare), se vor aspira secreţiile, iar dacă este cazul se va recurge la respiraţie artificială. Se recomandă administrare intravenoasă imediată. Se va lua în calcul menţinerea volemiei prin administrarea de plasma-expanderi.
În cazul apariţiei edemului pulmonar acut (acumulare difuză de lichid la nivelul bronhiilor) este necesară administrarea imediată de atropină în doze mari.
Tratamentul cu atropină
Se va administra atropină cât mai repede posibil. Doza recomandată este de 2-5 mg administrată i.v.
Doza se va repeta la interval de 5-15 minute, până când efectul atropinei devine evident (se va verifica uscăciunea mucoasei bucale sau în cazul pacienţilor intubaţi, prezenţa secreţiei bronşice). Toleranţa la atropină este foarte mare în cazul intoxicaţiei cu compuşi organofosforici.
La copii, doza unică va fi de 1-3 mg.
Tratamentul sistematic cu atropină se va iniţia înaintea transportării bolnavului la spital.
Astfel, se previne apariţia stopului cardiac iminent în bradicardie.
Atropina se va administra până la apariţia semnelor de supradozaj (tegumente calde şi uscate, uscăciunea mucoaselor, apariţia unei uşoare tahicardii).
Tratamentul cu Toxogonin
Foarte important: sub nici un motiv, administrarea de Toxogonin nu suplineşte utilizarea de atropină!
După administrarea primelor doze de atropină se va trece la tratamentul cu antidot specific, utilizând o fiolă de Toxogonin.
Doze
Adulţi:
Doza iniţială este de 250 mg-1 fiolă (4 mg/kg) administrată intravenos lent.
Copii:
Doza iniţială recomandată este de 4 mg/kg administrată intravenos lent.
Acest medicament este administrat prin perfuzarea continuă a unei doze de 750 mg timp de 24 ore şi la copii a unei doze de 10 mg/kgc zilnic, atât timp cât reactivarea acetilcolinesterazei este posibilă.
Oricând este posibil, se recomandă ca prima doză de Toxogonin să fie administrată în primele 6 ore de la expunerea la toxic (spre deosebire de atropină, ce trebuie administrată imediat!).
Chiar şi în cazul iniţierii întârziate a terapiei, în decurs de o săptămână după otrăvire, reactivarea acetilcolinesterazei poate fi încă posibilă.
Toxogonin poate fi administrat şi intramuscular.
În cazurile de intoxicaţii cu insecticide în care nu se obţine o ameliorare vizibilă la scurt timp după administrarea de Toxogonin, fie probabil nu sunt produse de substanţe organofosforice care pot fi influenţate de Toxogonin, fie s-a produs deja o inactivare ireversibilă a acetilcolinesterazelor şi acestea nu mai pot fi reactivate de către Toxogonin. În asemenea cazuri, nu ar mai trebui administrate
injecţiile cu Toxogonin.
În funcţie de starea individuală a intoxicaţiei, în special de tipul şi cantitatea de organofosforice ingerate, dar şi de alţi factori, nu se poate prevedea cu siguranţă eficacitatea de antidot pe care o va avea Toxogonin pentru fiecare caz în parte. Utilizarea Toxogonin este indicată în general în intoxicaţiile cu substanţe organofosforice având ca scop terapeutic global asigurarea că s-au luat cele mai bune măsuri terapeutice pentru tratamentul intoxicaţiei. Supradozajul trebuie evitat.
Când este administrat conform indicaţiilor, tratamentul cu Toxogonin nu presupune expunerea la riscuri suplimentare a persoanei intoxicate.
Deoarece studiile efectuate la animale au demonstrat un oarecare efect iritativ după administrarea intraarterială, este necesar să se sublinieze că Toxogonin trebuie injectat strict conform instrucţiunilor, adică intravenos.
Dacă aţi utilizat mai mult Toxogonin decât trebuie
În cazurile în care se depăşeşc cu mult doza recomandată per administrare şi doza totală recomandată de Toxogonin, efectele pot fi opuse celor scontate, ducând la inhibarea suplimentară a acetilcolinesterazelor şi la agravarea simptomelor intoxicaţiei. Asemenea situaţii de risc pot să apară în urma interacţiunii dintre concentraţii mari de Toxogonin şi cantităţi mari de organofosforice din organism. Ca şi în cazul intoxicaţiilor severe cu insecticide organofosforice, ca măsuri terapeutice se poate recurge la transfuzii de sânge sau la exsanguinotransfuzie.
Mai mult, atunci când dozele recomandate de Toxogonin sunt depăşite cu mult, nu poate fi exclusă posibilitatea apariţiei unei alterări temporare a funcţiilor hepatice.

Compoziție Toxogonin 250 mg/ml soluţie injectabilă:

- Substanţa activă este clorura de obidoximă. Fiecare mililitru soluţie injectabilă (o fiolă) conţine 250 mg clorură de obidoximă.
- Celelalte componente sunt: apă pentru preparate injectabile, hidroxid de sodiu soluţie 1N, acid clorhidric soluţie 0,5 N.

Precauții:

Nu există precauţii speciale pentru utilizare.

Atenționări:

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Pacienţii trataţi cu Toxogonin trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu folosească utilaje.

Reacții adverse ale Toxogonin 250 mg/ml soluţie injectabilă:

Ca toate medicamentele, Toxogonin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Datorită naturii medicamentului, nu există date clinice disponibile care să permită estimarea unor frecvenţe de apariţie a reacţiilor adverse.
Tulburări ale sistemului nervos
Disgeuzie* (gust de mentol), hipoestezie*
Tulburări cardiace
Creşterea frecvenţei cardiace*, creşterea tensiunii arteriale*, aritmie cardiacă**
Tulburări gastro-intestinale
Uscăciunea gurii*
Tulburări hepatobiliare
Icter colestatic** (pentru doze peste 3000-10.000 mg în decurs de 1-3 zile), funcţie hepatică anormală** (pentru doze peste 2000 mg)
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Slăbiciune musculară*
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Senzaţie de fierbinte*, senzaţie de frig*
Investigaţii diagnostice
Modificări ale electrocardiogramei**
* La voluntari sănătoşi, simptomele s-au remis spontan în decurs de două ore.
** La pacienţi intoxicaţi cu organofosforice la care implicarea Toxogonin nu a putut fi exclusă.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.

Interacțiuni cu alte medicamente:

Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Nu se cunosc interacţiuni cu alte medicamente.

Administrarea de Toxogonin 250 mg/ml soluţie injectabilă în sarcină / alaptare:

Sarcina şi alăptarea
Nu există o experienţă clinică suficientă referitoare la administrarea Toxogonin în timpul sarcinii sau al alăptării.

Într-un singur caz s-a folosit obidoximă (1250 mg în 24 ore) la o femeie gravidă, în luna a cincea de sarcină. Nu s-au observat consecinţe negative nici asupra mamei, nici asupra fătului.

Prezentare ambalaj:

Soluţie limpede, de culoare cafenie.
Cutie cu 5 fiole din sticlă brună ce conţin fiecare câte 1 ml soluţie injectabilă.

Condiții de păstrare:

A nu se păstra la frigider sau congela.
Nu utilizaţi Toxogonin după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Medicamente cu indicații asemănătoare cu Toxogonin 250 mg/ml soluţie injectabilă(din aceeași clasă):

Dacă ați descoperit inexactități în prospectul Toxogonin 250 mg/ml soluţie injectabilă vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!