Prospect Oxaliplatin 5 mg/ml, liofilizat pentru solutie perfuzabila

Substanța activă: oxaliplatinum

Producator: SC Sindan - Pharma SRL, Romania

Clasa ATC: [L01XA]: antineoplazice si imunomodulatoare >> citostatice >> alte citostatice >> compusi ai platinei

Grupa farmaceutică: alte antineoplazice, compusi ai platinei

Indicații Oxaliplatin 5 mg/ml, liofilizat pentru solutie perfuzabila:

Tratamentul cancerului colorectal metastazat, în asociere cu 5-fluorouracil şi acid folinic.

Contraindicații:

Oxaliplatina este contraindicată în caz de:
- hipersensibilitate la oxaliplatină sau la oricare dintre excipienţii medicamentului;
- sarcină şi alăptare;
- mielosupresie (număr de neutrofile <2000/mm3 şi/sau număr de trombocite <100000/ mm3) anterioară primei cure de tratament;
- neuropatie senzitivă periferică asociată cu deficit funcţional, înaintea primei cure de tratament;
- insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min).

Administrare Oxaliplatin 5 mg/ml, liofilizat pentru solutie perfuzabila:

Medicamentul este destinat numai pacienţilor adulţi.

Doza uzuală recomandată în tratamentul cancerului colorectal metastazat, este de 85 mg oxaliplatină/m2, administrată pe cale intravenoasă, la intervale de 2 săptămâni. Doza trebuie ajustată în funcţie de toleranţa pacientului.

Oxaliplatina trebuie administrată întotdeauna înaintea fluoropirimidinelor.

Oxaliplatina se administrează în perfuzie intravenoasă cu durata de 2 până la 6 ore. Se foloseşte soluţia diluată în 250 - 500 ml glucoză 5%, astfel încât să se obţină o concentraţie mai mare de 0,2 mg/ ml.

Oxaliplatina a fost utilizată, cel mai adesea, în asociere cu 5-fluorouracil în perfuzie continuă. Pentru tratamentul repetat la intervale de 2 săptămâni a fost utilizată o schemă terapeutică în care 5-fluorouracil se administrează în bolus şi în perfuzie continuă.

Pacienţi cu risc
Insuficienţă renală
Administrarea oxaliplatinei nu a fot studiată la pacienţii cu insuficienţă renală severă.

La pacienţii cu afectare moderată a funcţiei renale, tratamentul poate fi început cu doza uzuală recomandată. Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu disfuncţie renală uşoară.

Insuficienţă hepatică
Administrarea oxaliplatinei nu a fost studiată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Nu s-a observat amplificarea toxicităţii acute a oxaliplatinei în subgrupul pacienţilor care au prezentat valori anormale ale testelor funcţiei hepatice la recrutare.

Vârstnici
La pacienţii cu vârsta peste 65 ani nu s-a observat agravarea manifestărilor toxice severe ale oxaliplatinei, utilizată singură sau în asociere cu 5-fluorouracil. Ca urmare, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici.

Mod de administrare
Oxaliplatina se administrează sub formă de perfuzie intravenoasă. fie printr-o venă periferică, fie printr-o venă centrală, timp de 2 până la 6 ore. Perfuzia de oxaliplatină o va preceda întotdeauna pe cea de 5-fluorouracil. În caz de extravazare, administrarea trebuie întreruptă imediat.

Administrarea oxaliplatinei nu necesită hiperhidratare.

Precauţii speciale pentru administrare
Nu se utilizează materiale de injectare conţinând aluminiu.
Nu se administrează produsul nediluat.
Nu se reconstituie şi nu se diluează cu ser fiziologic sau cu altă soluţie conţinând cloruri.

Nu se amestecă cu alte medicamente în aceeaşi pungă de perfuzie şi nu se administrează simultan prin aceeaşi tubulatură pentru perfuzie (în special cu 5-fluorouracil, soluţii alcaline, trometamol, alte medicamente conţinând acid folinic asociat cu trometamol ca excipient).

Oxaliplatina poate fi administrată simultan cu acidul folinic cu ajutorul unei tubulaturi în Y pentru perfuzie, plasată chiar înaintea locului de injectare, fără a amesteca medicamentele în punga de perfuzie. Acidul folinic trebuie diluat cu soluţii perfuzabile izotone, cum este soluţia de glucoză 5%, dar niciodată cu soluţie de clorură de sodiu sau cu soluţii alcaline.

Se spală linia de perfuzie după administrarea oxaliplatinei.

Se utilizează numai solvenţii recomandaţi (vezi în continuare).

Orice cantitate de soluţie reconstituită, care prezintă urme de precipitat, nu mai poate fi folosită şi trebuie distrusă respectând reglementările pentru îndepărtarea deşeurilor toxice (vezi în continuare).

Reconstituirea soluţiei
Solvenţii care se pot utiliza pentru reconstituirea soluţiei sunt: apă distilată pentru preparate injectabile sau soluţie de glucoză 5%.

Pentru un flacon de 50 mg: se adaugă 10 ml solvent, pentru a se obţine o concentraţie de 5 mg oxaliplatină/ml.
Pentru un flacon de 100 mg: se adaugă 20 ml solvent, pentru a se obţine o concentraţie de 5 mg oxaliplatină/ml.

Din considerente microbiologice şi chimice, soluţia reconstituită trebuie diluată imediat, cu soluţie de glucoză 5%.

A se proceda la o verificare vizuală înainte de utilizare. Pot fi utilizate numai soluţiile limpezi, fără particule.

Produsul este destinat unei singure utilizări. Orice cantitate de soluţie neutilizată, trebuie aruncată.

Diluare înainte de perfuzare
Se prelevă din flacon cantitatea necesară de soluţie reconstituită şi se diluează cu 250 - 500 ml soluţie de glucoză 5 %, astfel încât să se obţină o concentraţie mai mare de 0,2 mg/ml.

În condiţii de utilizare, stabilitatea fizico-chimică a soluţiei pentru perfuzie a fost demonstrată timp de 24 ore, la temperaturi între 2 - 8ËšC.
Din considerente microbiologice, se recomandă utilizarea imediată a soluţiei pentru perfuzie.
A se proceda la o verificare vizuală înainte de utilizare. Pot fi utilizate numai soluţiile limpezi, fără particule.
Produsul este destinat unei singure utilizări. Orice cantitate de soluţie neutilizată, trebuie aruncată.

Compoziție Oxaliplatin 5 mg/ml, liofilizat pentru solutie perfuzabila:

Un ml soluţie reconstituită conţine oxaliplatină 5 mg şi excipienţi: lactoză.

Precauții:

Oxaliplatina trebuie utilizată numai în unităţi specializate în administrarea mediacmentelor antineoplezice. Oxaliplatina trebuie administrată sub supravegherea unui medic cu experienţă în utilizarea citostaticelor.

Toxicitatea neurologică a oxaliplatinei trebuie monitorizată atent, în special în cazul asocierii cu alte medicamente cu toxicitate neurologică specifică. Înaintea fiecărei administrări, trebuie efectuat un examen neurologic, care trebuie repetat ulterior, periodic.

La pacienţii care manifestă disestezie laringofaringiană acută (vezi Reacţii adverse) în timpul sau la câteva ore după perfuzia cu durata de 2 ore, durata următoarei perfuzii de oxaliplatină va fi de 6 ore.

În cazul apariţiei simptomelor neurologice (parestezie, disestezie), se recomandă ajustarea dozei în funcţie de durată şi de severitatea manifestărilor, după cum urmează:
- dacă simptomele durează mai mult de 7 zile şi sunt supărătoare, la următoarea administrare, doza de oxaliplatină se va reduce de la 85 la 65 mg/m2;
- dacă parestezia fără deficit funcţional persistă până la următoarea cură, doza de oxaliplatină se va reduce de la 85 la 65 mg/m2;
- dacă parestezia cu deficit funcţional persistă până la următoarea cură, tratamentul cu oxaliplatină trebuie întrerupt;
- dacă aceste manifestări se ameliorează după întreruperea tratamentului, administrarea de oxaliplatină poate fi reluată.

Toxicitatea digestivă a oxaliplatinei, care se manifestă prin greaţă şi vărsături, necesită tratament antiemetic profilactic şi/sau curativ (vezi Reacţii adverse).

Diareea şi/sau vărsăturile severe pot provoca deshidratare, ileus paralitic, ocluzie intestinală, hipokaliemie, acidoză metabolică şi alterarea funcţiei renale, în special dacă oxaliplatina se asociază cu 5-fluorouracilul.

Dacă apar manifestări toxice hematologice (număr de neutrofile <1500/ mm3 sau de trombocite <50000/ mm3), administrarea următoarei cure trebuie amânată până când aceste valori devin acceptabile. Înaintea începerii unui tratament cu oxaliplatină, trebuie efectuată hemoleucograma; analiza trebuie repetată înaintea fiecărui nou ciclu.

Pacienţii trebuie informaţi cu privire la riscul producerii diareei/vărsăturilor şi neutropeniei după administrarea de oxaliplatină în asociere cu 5-fluorouracil, pentru a putea anunţa medicul care va institui tratamentul adecvat.

Când oxaliplatina se asociază cu 5-fluorouracil (cu sau fără acid folinic), manifestările toxice care apar în mod obişnuit la administrarea de 5-fluorouracil impun reducerea dozelor de 5-fluorouracil recomandate uzual.

Dacă apare diaree gravă (de gradul 4 OMS), neutropenie de gradul 3 sau 4 (număr de neutrofile <1000/mm3) sau o trombocitopenie de gradul 3 sau 4 (număr de trombocite <50000/mm3), în afara reducerii dozei uzuale de 5-fluorouracil, este necesară şi reducerea dozei de oxaliplatină de la 85 la 65 mg/m2.

În caz de manifestări respiratorii neaşteptate, cum sunt tuse neproductivă, dispnee, raluri crepitante sau infiltrate pulmonare vizibile radiologic, administrarea oxaliplatinei trebuie întreruptă până când investigaţiile pulmonare ulterioare vor exclude o pneumonie interstiţială (vezi Reacţii adverse).

Atenționări:

Oxaliplatina nu a demonstrat nefrotoxicitate. Totuşi, datorită informaţiilor limitate privind siguranţa la pacienţii cu alterare moderată a funcţiei renale, oxaliplatina trebuie administrată numai după evaluarea atentă a raportului beneficiu terapeutic/risc potenţial.

La aceşti pacienţi, funcţia renală trebuie monitorizată atent, iar dozele vor fi ajustate în funcţie de toxicitate.

Pacienţii cu antecedente de reacţii alergice la alţi compuşi ai platinei trebuie supravegheaţi în mod particular. În cazul apariţiei unei reacţii de tip anafilactic, perfuzia trebuie întreruptă imediat şi trebuie instituit un tratament simptomatic adecvat. La aceşti pacienţi este contraindicată repetarea administrării de oxaliplatină.

Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Având în vedere reacţiile adverse neurologice determinate de oxaliplatină, capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectată.

Reacții adverse ale Oxaliplatin 5 mg/ml, liofilizat pentru solutie perfuzabila:

S-au raportat următoarele reacţii adverse la oxaliplatină administrată în monoterapie sau în asociere cu 5-fluorouracil/acid folinic:

Tulburări hematologice
Oxaliplatina administrată în monoterapie (85 mg/m2, la intervale de 2 săptămâni) determină frecvent toxicitate hematologică de gradul 1-2 ; toxicitatea de grad 3-4 este mică. Supresia medulară se manifestă prin anemie, trombocitopenie şi intr-o masură mai mică neutropenie. Atunci când oxaliplatina este utilizată în asociere cu 5-fluorouracil şi acid folinic, incidenţa neutropeniei şi trombocitopeniei este mai mare decât cea observată pentru asocierea 5-fluorouracil cu acid folinic.

Tulburări la nivelul tractului gastro-intestinal
Utilizată în monoterapie, oxaliplatina (85 mg/m2, la intervale de 2 săptămâni) poate provoca anorexie, greaţă, vărsături, diaree şi dureri abdominale. În general, aceste simptome nu sunt severe.

Se recomandă administrarea profilactică şi/sau curativă a unui antiemetic potent.

Atunci când oxaliplatina este utilizată în asociere cu 5-fluorouracil (cu sau fără acid folinic), frecvenţa şi severitatea diareei şi a mucozitei sunt semnificativ crescute în comparaţie cu cele observate în cazul administrării 5-fluorouracilului în monoterapie.

Au fost raportate rare cazuri de colite, incluzând diareea cu Clostridium difficile.

Diareea şi/sau vărsăturile severe, care pot să apară îndeosebi în cazul asocierii oxaliplatinei cu 5-fluorouracilul, pot provoca deshidratare, ileus paralitic, ocluzie intestinală, hipokaliemie, acidoză metabolică şi alterarea funcţiei renale

În timpul tratamentului cu oxaliplatină este frecventă creşterea enzimelor hepatice de grad 1 şi 2.

În studiile randomizate care au comparat asocierea 5-fluorouracil - acid folinic cu asocierea 5-fluorouracil - acid folinic - oxaliplatină, incidenţa creşterii enzimelor hepatice de grad 3-4 este comparabilă în cele două grupuri.

Tulburări neurologice
Toxicitatea limitantă pentru dozele de oxaliplatină este cea neurologică. Ea este reprezentată îndeosebi de o neuropatie periferică senzitivă, caracterizată prin disestezie şi/sau parestezie a extremităţilor, asociate sau nu cu crampe, adesea declanşate de frig. Aceste simptome apar la 85 până la 95% dintre pacienţii trataţi. Durata acestor simptome, care de obicei regresează între curele de tratament, creşte odată cu numărul de cicluri.

Apariţia durerilor şi/sau a deficitului funcţional necesită, în funcţie de durata simptomelor, ajustarea dozei sau chiar întreruperea tratamentului. Acest deficit funcţional, care include dificultăţi de executare a mişcărilor fine, este o consecinţă posibilă a afectării senzitive. Riscul de apariţie a unui deficit funcţional pentru o doză cumulată de aproximativ 800 mg/m2 (adică 10 cure) este de 15% sau mai puţin.

În majoritatea cazurilor, simptomatologia neurologică se ameliorează la întreruperea tratamentului.

Au fost raportate manifestări neurosenzoriale. Ele debutează în orele următoare administrării şi survin după o expunere la frig. Aceste manifestări se caracterizează prin parestezii tranzitorii, disestezii sau hipoestezii, fie printr-un sindrom acut de disestezie faringolaringeană. Acest sindrom acut de disestezie faringolaringiană, a cărui incidenţă este estimată a fi de 1 - 2%, se caracterizează prin senzaţii subiective de disfagie şi dispnee, fără semne obiective de deprimare respiratorie (fără cianoză şi hipoxie) sau prin, laringospasm sau bronhospasm (fără stridor sau wheezing). De asemenea, au fost observate contractura mandibulei, disestezie linguală, urmată uneori de disartrie şi senzaţie de presiune toracică. Cu toate că în aceste situaţii s-au administrat antihistaminice şi bronhodilatatoare, această simptomatologie este rapid reversibilă, chiar în absenţa oricărui tratament. Prelungirea duratei perfuziei în curele următoare favorizează scăderea incidenţei acestui sindrom.

În timpul tratamentului cu oxaliplatină au fost raportate şi alte simptome neurologice, cum sunt dispariţia reflexelor osteotendinoase şi semnul lui Lhermitte.

Au fost raportate cazuri izolate de nevrită optică.

Reacţii alergice
Au fost descrise reacţii anafilactice, puţin frecvente (în monoterapie) sau frecvente (în cazul asocierii cu 5-fluorouracilul Â± acid folic), care au constat în bronhospasm, angioedem, hipotensiune arterială şi şoc anafilactic. Frecvent s-au raportat cazuri de reacţii alergice cutanate (în special urticarie),conjuctivite, rinite. Pe parcursul studiilor clinice au fost raportate reacţii de tip anafilactic.

Alte reacţii
Ototoxicitate clinică a apărut la mai puţin de 1% dintre pacienţii trataţi cu oxaliplatină. Rareori, s-au raportat cazuri de surditate.

Au fost raportate tulburări ale funcţiei renale la aproximativ 3% dintre pacienţii trataţi cu oxaliplatină, cu tulburări de gradul 3 şi 4 la mai puţin de 1% dintre pacienţii trataţi.

În timpul studiilor clinice nu au fost raportate aritmii ventriculare semnificative la administrarea de oxaliplatină.

În cazul asocierii cu 5-fluorouracilul a fost raportată frecvent febră de severitate moderată şi infecţii de gradul 1 şi 2. La mai puţin de 2% dintre pacienţi a apărut neutropenie febrilă.

Au fost raportate cazuri rare de anemie hemolitică imuno-alergică şi trombocitopenie imuno-alergică.

Rareori, s-au raportat cazuri de pneumopatie interstiţială acută şi fibroză pulmonară .

La 2% dintre pacienţii trataţi cu oxaliplatină în monoterapie s-a raportat alopecie moderată; asocierea oxaliplatinei cu 5-fluorouracil nu a crescut incidenţa alopeciei observată în timpul tratamentului cu 5-fluorouracil în monoterapie.

In cazul extravazării poate apare durere locală şi inflamaţie ce poate fi severă si poate conduce la complicaţii , mai ales atunci când oxaliplatina este administrată pe o venă periferică.

La mai puţin de 0,1% dintre pacienţi, consecutiv administrării de oxaliplatină, s-a raportat scăderea trecătoare a acuităţii vizuale.

Supradozajul:

Nu se cunoaşte un antidot pentru oxaliplatină. În caz de supradozaj, este de aşteptat să se producă exacerbarea reacţiilor adverse. Sunt necesare instituirea monitorizării hematologice şi a tratamentului simptomatic al celorlalte manifestări toxice.

Interacțiuni cu alte medicamente:

La pacienţii care au primit o doză unică de 85 mg oxaliplatină/m2, imediat înaintea administrării de 5-fluorouracil, nu s-a observat nici o modificare a nivelului de expunere la 5-fluorouracil.

In vitro, nu s-a observat o deplasare semnificativă a oxaliplatinei de pe situsurile de legare de proteinele plasmatice de către următoarele substanţe: eritromicină, salicilaţi, granisetron, paclitaxel, valproat de sodiu.

Administrarea de Oxaliplatin 5 mg/ml, liofilizat pentru solutie perfuzabila în sarcină / alaptare:

În prezent, nu există informaţii privind siguranţa utilizării oxaliplatinei în timpul sarcinii. Pe baza datelor preclinice, se poate aprecia drept probabil ca dozele terapeutice să fie letale şi/sau teratogene pentru fătul uman; ca urmare, oxaliplatina este contraindicată în timpul sarcinii. Nu există date privind excreţia oxaliplatinei în laptele matern. În timpul tratamentului cu oxaliplatină, alăptarea este contraindicată.

Prezentare ambalaj:

Cutie cu un flacon din sticlă incoloră, cu capacitate de 20 ml, conţinând oxaliplatină 50 mg.
Cutie cu un flacon din sticlă incoloră, cu capacitate de 50 ml, conţinând oxaliplatină 100 mg.

Condiții de păstrare:

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Soluţia reconstituită în flaconul original
Din considerente microbiologice şi chimice, soluţia reconstitută trebuie diluată imediat.

Soluţia diluată pentru perfuzie
Soluţia diluată pentru perfuzie poate fi păstrată cel mult 24 ore la temperaturi între 20-80 C.

Din considerente microbiologice, este preferabilă utilizarea imediată a soluţiei pentru perfuzie.

Alte medicamente cu substanța activă oxaliplatinum:

Medicamente cu indicații asemănătoare cu Oxaliplatin 5 mg/ml, liofilizat pentru solutie perfuzabila(din aceeași clasă):

Dacă ați descoperit inexactități în prospectul Oxaliplatin 5 mg/ml, liofilizat pentru solutie perfuzabila vă rugăm să ne sesizați printr-un mesaj rapid de pe pagina de contact. Mulțumim anticipat!